EXECUTAREA SILITĂ

1. Ce presupune executarea silită?
În situația în care, un debitor nu își execută de bună voie obligația ce o are față de creditorul său, acesta din urmă are posibilitatea începerii executării silite împotriva debitorului, adresându-se în acest sens unui executor judecătoresc.
Pentru ca executorul judecătoresc să fie competent să pună în executare titlul executoriu, este necesar ca domiciliul/ sediul debitorului să se află în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel în care îşi are sediul biroul executorului judecătoresc sesizat.
Astfel, părțile într-un dosar de executare silită sunt:
– creditorul ce este persoana fizică sau juridică căreia i se datorează sume de bani sau diferite prestații, și
– debitorul ce este persoana fizică sau juridică care datorează sume de bani sau diferite prestații.
Procedura executării silite începe în baza unei cereri de executare silită formulată de către creditor împotriva debitorului și depusă la sediul executorului judecătoresc, împreună cu titlul executoriu în original și o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.

2. În baza cărui document începe executarea silită?
Executarea silită poate începe doar în baza unui titlu executoriu ce îl deține creditorul împotriva debitorului.
Titluri executorii pot fi: o hotărâre judecătorească pronunțată de o instanță de judecată, ce poartă mențiunea definitivă, contract de credit, cec-ul, cambia, biletul la ordin, contractele de împrumut, contractele de locațiune etc.

3. Ce demersuri face executorul judecătoresc ulterior înregistrării cererii de excutare silită?
Executorul judecătoresc, are obligația ca în termen de maxim 3 zile să solicite instanței de judecată să dispună încuviințarea executării. Instanța de executare este judecătoria în circumscripția careia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, cu exceptia cazurilor în care încuviințarea executării silite are ca obiect executarea silită a unui bun imobil. În acest caz instanța compentă este instanța pe raza căreia se află imobilul.

Dupa introducerea cererii de încuviințare a executării silite, instanta de executare trebuie să o soluționeze în termen de maxim 7 zile de la înregistrare, prin încheiere dată în cameră de consiliu, fără citarea părților. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunțare.
Ulterior, încuviințării executării silite, executorul judecătoresc urmează să aducă la cunoștința debitorului faptul că s-a început executarea silită împotriva lui și îi pune în vedere să achite debitul.
Totodată executorul judecătoresc efecutează următoarele verificări:
– la Direcția de Evidență a Persoanelor pentru a afla datele de identificare corecte ale debitorului, – la toate instituțiile de credit prin care se solicită să se comunice dacă debitorul figurează in evidențele acestora cu conturi bancare;
– la Direcțiile de Impozite și Taxe Locale, pentru a afla dacă debitorul figurează cu bunuri impozabile;
– la Inspectoriatul Teritorial de Muncă, Agenția Națională de Ocupare a Forțelor de Muncă și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casele de Pensii, pentru a afla dacă debitorul figureaza cu loc de muncă sau cu dosar de pensie.

4. Care sunt formele de executare silită ce pot fi efectuate pentru recuperarea creanței?
Formele de executare silită sunt: urmărirea bunurilor mobile, urmărirea bunurilor imobile și poprirea.
În rândurile de mai jos urmează să redăm câte un exemplu pentru fiecare dintre formele de executare silită.
Urmărirea bunurilor mobile: ex. mașina debitorului ce poate fi valorificată în vederea recuperării creanței.
Poprirea: aceasta poate fi înființată asupra veniturilor salariale, pensiei, sumelor deținute în conturi bancare.
Urmărirea imobiliară: se referă la bunurile imobile de exemplu, case, apartamente, terenuri deținute în proprietate de către debitor, ce pot fi valorificate la licitație pentru recuperarea creanței.

5.Ce cheltuieli presupune executarea silită?
Potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, cheltuielile de executare silită sunt:
– taxa judiciară de timbru necesară declanşării executării silite;
– onorariul executorului judecătoresc,
– onorariul avocatului în faza de executare silită;
– onorariul expertului, al traducătorului şi al interpretului, dacă este cazul,
– cheltuielile efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi cu efectuarea altor acte de executare silită;
– cheltuielile de transport;
– alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfăşurării executării silite.

Cheltuielile inițiale de executare silită, sunt avansate de către creditor, respective: taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei pe titlu executoriu, avansul de onorariu al executorului judecătoresc, taxa la Evidența Persoanelor daca este cazul, taxele la Cartea Funciară dacă este cazul, precum și alte cheltuieli necesare demarării executării silite.
Debitorul este cel obligat să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar.
Astfel, chiar dacă cheltuielile inițiale sunt avansate de către creditor, acestea urmează să fie recuperate de la debitor.

Autor: Av. DIANA MICU