Au fost declarate neconstitutionale dispozitiile care extind interzicerea concedierii liderilor sindicali.

1. Acte normative apărute în Monitorul Oficial în perioada 21.11.2016 – 25.11.2016.

Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.
Actul normativ are drept scop diminuarea risipei alimentare, obiectiv urmărit de toți operatorii economici din sectorul agroalimentar, instituind în sarcina acestora numeroase obligații privind luarea de măsuri în vederea stopării acestui fenomen.
Risipa alimentară este definită ca fiind acea situație în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradării și sunt distruse conform legilor aplicabile în prezent.
Printre măsurile de prevenire a risipei alimentare impuse operatorilor economici se numără și următoarele:
-măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia, comercializarea, ajungând până la consumatorul final, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare;
– măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, conform legislaţiei în vigoare;
-măsuri privind transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare, pentru consumul uman, dar aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, către entităţi, devenite operatori din sectorul agroalimentar ca urmare a înregistrării la ANSVSA, cu obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la condiţiile de igienă, inclusiv cerinţele privind temperatura pe perioada depozitării şi transportului, precum şi la etichetarea corespunzătoare;
Nerespectarea de către operatorii economici a măsurilor impuse de acest act normativ constituie contravenție și se sancționează cu amenda contravențională al cărei cuantum este diferențiat în funcție de categoria din care fac parte acești operatori.
Legea intră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

2.Ştiri juridice

Au fost declarate neconstituționale dispozițiile care extind interzicerea concedierii liderilor sindicali.
Curtea Constituțională a României, în cadrul controlului realizat anterior promulgării asupra Articolului unic pct.1 din Legea pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr.62/2011, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvern.
Dispoziția contestată, în forma adoptată, instituie interdicția concedierii persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatelor pe toată durata mandatului precum și pe o perioadă de 2 ani de la încetarea mandatului, pentru motive care nu țin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariații din unitate, sub sancțiunea nulității deciziei de concediere.
Având în vedere faptul că, protecția persoanelor alese în funcții de conducere ale sindicatelor trebuie să funcționeze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfășurată, Curtea a reținut faptul că prevederea criticată conferă unor astfel de persoane protecție împotriva concedierii pentru alte motive decât modalitatea de îndeplinire a funcției exercitate, pentru o perioadă ce depășește durata mandatului, și prin urmare o astfel de dispoziție este neconstituțională.

Plângerea contravențională trebuie și motivată în termenul de 15 zile prevăzut pentru formularea acesteia.
Î.C.C.J – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr.44/2016, a admis sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu prin care s-a solicitat clarificarea dispozițiilor art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor cu privire la necesitatea motivării plângerii contravenționale în interiorul termenului de formulare a acesteia.
Prin decizia la care am făcut referire anterior, instanța supremă a statuat faptul că plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei trebuie şi motivată în termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenţie, plângerea fiind supusă procedurii regularizării de către instanța de judecată.

CJUE: Nu se impune ca reținerile din salariu convertite în contribuții la pensie ale unui fost angajat să fie excluse din masa insolvenței.
În cauza C 454/15 Curtea Europeană de Justiție prin Hotărârea din 24.11.2016 a statuat că: ,,Articolul 8 din Directiva 2008/94/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvenței angajatorului trebuie interpretat în sensul că nu impune ca, în cazul insolvenței angajatorului, reținerile din salariu convertite în contribuții la pensie ale unui fost angajat, pe care respectivul angajator ar fi trebuit să le plătească într un cont de pensie în beneficiul acestui angajat, să fie excluse din masa insolvenței.’’