Actiunea in anularea inregistrarii unei marci – criterii de analiza

1. Acte normative publicate în Monitorul Oficial în perioada 14.11.2016-18.11.2016

Legea nr. 201/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.
Prin modificările aduse legii fumatului s-a urmărit asigurarea unui nivel înalt de protecţie a sănătăţii publice, în special a tinerilor, faţă de efectele dăunătoare ale consumului de tutun şi de produse conexe. De asemenea, odată cu noile modificări s-au reglementat și mijloacele moderne de fumat respectiv țigaretele electronice.
În ceea ce privește publicitatea făcută țigărilor și produselor de fumat, legiuitorul a introdus condiții mult mai stricte de natură să îngrădească accesul tinerilor la produsele de fumat. În acest sens, producătorii de tutun sau țigări electronice nu pot folosi, fără excepție, mediul online pentru a-și face reclamă produselor comercializate.
Odată cu adoptarea actului normativ va fi interzisă punerea pe piață a tuturor produselor din tutun care conțin aditivi speciali, precum vitamine, cafeină, taurină de natură a creea impresia că un produs din tutun are un efect benefic asupra sănătății sau că prezintă riscuri mai mici pentru aceasta, dar și a celor care conțin arome în capsule, filtru sau în alte caracteristici tehnice.
Un capitol distinct se referă la condițiile de vânzare a produselor din tutun. Vânzările transfrontaliere la distanță de produse din tutun și țigări electronice către consumatorii din România vor fi interzise. Etichetarea produselor din tutun se modifică substanțial, urmând să cuprindă un avertisment general (”Fumatul ucide”, pe 50% din suprafața laterală), un mesaj de informare (”Fumul de tutun conține peste 70 de substanțe care cauzează cancer”, pe 50% din suprafața laterală). Avertismente de sănătate combinate, formate din text, poză și număr de telefon la care se pot obține informații despre metodele de renunțare la fumat (pe ambele fețe, în partea superioară, pe 65% din suprafață, iar avertismentul poate fi mutat sub timbrul fiscal, astfel încât marca să rămână sub avertisment). Există dimensiuni minime pentru avertismentele combinate: 44 mm x 52 mm. Avertismentele trebuie schimbate anual și rotate pe pachete. Chenarul exterior negru va avea dimensiunea de 1 mm și va fi inclus în suprafața avertismentului.

2. Ştiri juridice

ICCJ. Criterii de analiză la acțiunea în anulare pentru reaua-credință la înregistrarea mărcii.
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat faptul că pentru existența relei-credințe, condiție esențială pentru admiterea acțiunii în anularea unei mărci, este necesară îndeplinirea cerințelor cumulative ce reies din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, relativ la interpretarea dispozițiilor legale în materie.
Astfel, cunoaşterea „faptului relevant” (adică a existenței şi folosirii unei mărci anterioare) ca elementul obiectiv și intenţia frauduloasă ca element subiectiv. Niciuna dintre aceste condiţii nu se substituie celeilalte, iar, dacă s-a apreciat că există elementul obiectiv, instanţa de judecată trebuie să analizeze cu aceeaşi rigoare şi existenţa elementului subiectiv.
Deci, dacă s-a constatat că există elementul obiectiv, elementul subiectiv nu se prezumă. În speță, instanța a reținut corect că nu a fost dovedită existența elementului subiectiv, fiind justificată respingerea cererii de anulare a mărcii pentru rea-credință, în condițiile în care reclamanta nu a administrat dovezi suficiente cu privire la faptul că pârâtul a înregistrat semnul în scopul de a o împiedica să utilizeze marca ori că l-ar fi înregistrat fără a intenționa să îl folosească. Ba, mai mult, din dovezile administrate de pârât a rezultat că acesta folosește semnul pentru clasele de produse și servicii pentru care acesta a fost înregistrat.

ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept ref. nerespectarea termenelor prevăzute în Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei
Prin Decizia nr. 40/2016 Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a decis, că admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia I civilă, în dosarul nr. 898/118/2015*, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
“Dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile persoanelor îndreptăţite sau autorilor acestora care au obţinut titluri de despăgubire emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 şi nu au urmat procedura administrativă prevăzută în capitolul V1, secţiunea 1, titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, nerespectând termenele privind valorificarea acestor titluri”.