Taxele pe poluare pentru autovehicule vor putea fi recuperate pe cale administrativa, fara a mai fi nevoie de actiune in instanta

1. Acte normative apărute în Monitorul Oficial în perioada 31.08.2015 – 04.09.2015.

OG nr. 40/2015 pentru modificarea și completarea OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.
Conform actului normativ, proprietarii autovehiculelor care au achitat taxa pe poluare sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule vor putea solicita atât restituirea acesteia cât şi a dobânzilor, calculate de la data achitării taxei şi pana la data restituirii acesteia, prin cerere adresată organului fiscal competent. Plata acestor sume se va efectua în tranşe de câte 20%/an din totalul sumei, într-o perioadă de 5 ani calendaristici, de către organul fiscal competent. Pot fi restituite, începând de acum, la cerere, taxele pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripție de 5 ani, respectiv cele achitate după data de 1 ianuarie 2010.
Cererile se vor soluţiona în termen de 45 de zile de la înregistrare. În situaţiile în care acestea nu sunt admise, se va putea depune o contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei. Dacă în aceste termene solicitarea de restituire a taxei nu este soluţionată sau persoana interesată contestă în continuare decizia organului fiscal, acesta poate face plângere la instanţa judecătorească de contencios administrativ.

OG nr. 39/2015 privind cazierul fiscal.
Principalele noutăți cuprinse in actul normativ vizează:
– exceptarea de la înscrierea în cazierul fiscal a faptelor sancţionate contravenţional cu avertisment, care până acum erau înscrise;
– sunt incluse entitățile fără personalitate juridică și reprezentanții desemnați ai acestora în categoria contribuabililor cărora li se înscrie în cazierul fiscal inactivitatea fiscală;
– la nivelul ANAF va fi organizat un istoric al contribuabililor care au fost scoși din evidența cazierului fiscal, istoric care se va păstra o perioadă de 10 ani și va constitui un instrument de verificare a comportamentului fiscal al persoanelor fizice care își înființează o societate sau o asociație/fundație. De asemenea, aceste informații vor fi utilizate de către organele fiscale în realizarea analizei de risc.

2. Știri juridice.

Înalta Curte de Casație și Justiție. Recurs în interesul legii privind admisibilitatea acţiunii cu privire la validarea promisiunii de vânzare-cumpărare.
Prin Decizia nr.12/2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava referitor la admisibilitatea acţiunii privind validarea promisiunii de vânzare-cumpărare a unui bun imobil determinat, în situaţia în care promitentul-vânzător are doar o cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra acestuia şi a hotărât că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1073 şi art. 1077 din Codul civil de la 1864, art. 5 alin. (2) din titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1.279 alin. (3) teza I şi art. 1.669 alin. (1) din Codul civil, în situaţia în care promitentul-vânzător a promis vânzarea întregului imobil, deşi nu are calitatea de proprietar exclusiv al acestuia, promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub forma pronunţării unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract de vânzare pentru întregul bun, în lipsa acordului celorlalţi coproprietari.

Curtea Europeană de Justiție. Hotărâre pronunțată cu privire la noțiunea de „consumator” în contextul clauzelor abuzive.
Curtea a hotărât ca Directiva 93/13/CEE trebuie interpretată în sensul că o persoană fizică ce exercită profesia de avocat și încheie un contract de credit cu o bancă, fără ca scopul creditului să fie precizat în acest contract, poate fi considerată „consumator”, în sensul acestei dispoziții, atunci când contractul menționat nu este legat de activitatea profesională a acestui avocat. Împrejurarea că creanța născută din același contract este garantată printr-o garanție ipotecară contractată de această persoană în calitate de reprezentant al cabinetului său de avocat și având ca obiect bunuri destinate exercitării activității profesionale a persoanei respective, precum un imobil care aparține acestui cabinet, nu este relevantă în această privință.