Statul membru in care s-au incalcat normele de circulatie rutiera poate initia proceduri impotriva persoanei suspectate de incalcare.

1. Acte normative apărute în Monitorul Oficial și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Directiva (UE) 2015/413 a Parlamentului European și a Consiliului de facilitare a schimbului transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră.
Directiva urmărește îmbunătățirea siguranței rutiere, în principal prin aplicarea consecventă a sancțiunilor pentru încălcările normelor de circulație săvârșite în Uniune care pun în pericol în mod semnificativ siguranța rutieră. Acest obiectiv este implementat prin facilitarea schimbului transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație și facilitează executarea sancțiunilor atunci când încălcările respective sunt săvârșite cu un vehicul înmatriculat în alt stat membru decât statul membru în care s-a săvârșit încălcarea.
În concret, se stabilește o procedură pentru schimbul de informații între statele membre: acestea sunt obligate să-și permită acces reciproc la bazele de date privind vehiculele și proprietarii sau deținătorii acestora.
De asemenea, în cazul în care decide să inițieze proceduri ulterioare referitoare la încălcările normelor de circulație, statul membru în care s-a săvârșit încălcarea transmite o scrisoare de informare contravenientului, în limba documentului de înmatriculare a vehiculului, sau într-una din limbile oficiale ale statului membru de înmatriculare.
Atunci când transmite scrisoarea de informare proprietarului, deținătorului vehiculului sau persoanei identificate în alt mod, suspectate că a săvârșit încălcarea normelor de circulație care afectează siguranța rutieră, statul membru în care s-a săvârșit încălcarea include, în conformitate cu dreptul intern, orice informații relevante, în special natura respectivei încălcări a normelor de circulație care afectează siguranța rutieră, locul, data și ora la care a fost săvârșită, o trimitere la dispozițiile aplicabile (inclusiv titlul acestora) din dreptul intern care au fost nerespectate și sancțiunea aferentă, precum și, după caz, date privind dispozitivul utilizat pentru constatarea încălcării.

Ordinul MFP şi MEC nr. 256/2015 pentru modificarea şi completarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la determinarea profitului impozabil.
Conform acestui ordin, stimulentele fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare reprezintă reducerea profitului impozabil de care pot beneficia contribuabilii, prin deducerea suplimentară, în proporţie de 50%, a cheltuielilor efectuate de aceştia în anul fiscal respectiv pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, precum şi prin aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.Aceste stimulente se acordă contribuabililor care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare, în scopul valorificării.
Valorificarea se poate realiza atât în folosul propriu, prin preluarea în activitatea proprie a rezultatelor cercetării, conform cerinţelor activităţii industriale sau comerciale desfăşurate de contribuabil, cât şi prin vânzarea rezultatelor cercetării sau exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală rezultate.
Stimulentele fiscale se acordă şi contribuabililor care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare printr-un acord de alocare a acestor activităţi în cadrul grupului, în situaţia în care şi aceştia primesc din partea grupului drepturi depline de a folosi rezultatele cercetării în activităţile lor.

2. Știri juridice

Curtea Constituțională: Reținerea necondiționată a garanției de bună conduită în procedurile de achiziții publice este neconstituțională.
Prin Decizia nr. 5/2015, Curtea Constituțională a constatat că dispoziţiile art. 2712 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, care prevăd reţinerea necondiţionată a garanţiei de bună conduită în cazul respingerii contestaţiei/cererii/plângerii, sunt neconstituţionale, întrucât este îngrădit accesul liber la justiţie – art. 21 alin. (1) din Constituţie prin descurajarea contestatorului de a formula o contestaţie/cerere/plângere, considerându-se de plano că orice respingere se converteşte într-o sancţiune pentru un comportament necorespunzător.
De asemenea, Curtea a constatat că prin reţinerea necondiţionată a acestei garanţii de bună conduită este afectat şi dreptul de proprietate privată prevăzut de art. 44 din Constituţie, diminuarea patrimoniului autorilor contestaţiilor/cererilor/plângerilor neputând fi consecinţa directă a exercitării unui drept sau libertăţi fundamentale, respectiv a unui drept procesual.
Astfel, cum în cazul admiterii contestaţiei/plângerii/cererii autoritatea contractantă are obligaţia de a restitui contestatorului garanţia de bună conduită, şi în cazul respingerii contestaţiei/plângerii/cererii garanţia trebuie restituită dacă nu s-a reţinut un comportament necorespunzător al contestatarului.

ICCJ: Drepturile succesorilor asociatului decedat trebuie raportate la valoarea reală, de piață, a activelor la data decesului.
Prin Decizia nr. 4091/2012 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în conformitate cu prevederile art. 202 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, în cazul decesului asociatului, societatea este obligată la plata părții sociale către succesori, conform ultimului bilanț contabil aprobat. În acest sens, momentul nașterii obligației de plată se raportează la data ultimului bilanț contabil aprobat, existent la momentul decesului asociatului.
Înalta Curte a mai apreciat că drepturile asociatului decedat trebuie stabilite în același mod ca și cele ale asociatului exclus sau ale celui care se retrage din societate și acestea trebuie raportate la valoarea reală, de piață, a activelor la data decesului, iar nu la valoarea acestora așa cum se regăsește în bilanțul contabil.