Norme privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a asocietatilor comerciale.

1. Acte normative publicate în Monitorul Oficial în perioada 21.09.2015 – 25.09.2015.

Ordinul nr. 897/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune, divizare, dizolvare şi lichidare a societăţilor, precum şi de retragere sau excludere a unor asociaţi din cadrul societăţilor.
Prin acest ordin au fost adoptate normele metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune, divizare, dizolvare şi lichidare a societăţilor, precum şi de retragere sau excludere a unor asociaţi din cadrul societăţilor. Ordinul prevede totodată obligațiile societăților ce trec printr-un proces de reorganizare privind măsurile necesare pentru respectarea prevederilor legale cu privire la păstrarea şi arhivarea documentelor justificative şi a registrelor de contabilitate. Astfel, societăţile care au preluat elemente de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii de la alte societăţi în urma operaţiunilor de reorganizare poartă răspunderea pentru păstrarea şi arhivarea documentelor şi registrelor contabile aparţinând societăţilor, corespunzătoare elementelor preluate. Actul normativ prevede totodată faptul că proiectul de fuziune sau divizare trebuie să prevadă societatea care răspunde de păstrarea şi arhivarea documentelor justificative şi a registrelor de contabilitate ale societăţii care îşi încetează existenţa.

Ordinul nr. 2319/2015 pentru aprobarea formularului 630 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate” şi a formularului 632 „Decizie privind desfiinţarea deciziei de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”
Prin acest act normativ, ANAF a aprobat formularele 630 si 632 privind stabilirea CASS (Contribuţia de Asigurări Sociale de Sănătate). Formularul 630 se utilizează pentru stabilirea obligaţiilor anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru regularizarea sumelor datorate cu titlu de plăţi anticipate, iar formularul 632 se utilizează pentru desfiinţarea totală a obligaţiilor de plată, stabilite prin decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate. Cele două formulare vor fi puse la dispoziţie atât la sediile ANAF, cât şi pe site-ul acestora, urmând a fi utilizate în relația cu contribuabilii.

2.Ştiri juridice.

RIL admis. Acordarea taxei auto şi modul de calcul al dobânzii aferente acesteia.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 14/2015 din 29 septembrie 2015, a admis recursul în interesul legii formulat de către Avocatul Poporului şi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ cu privire la acordarea taxei de primă înmatriculare, a taxei pe poluare şi a taxei pentru emisii poluante, precum şi calculul dobânzii aferente acestor sume datorate.
Astfel, Înalta Curte a statuat că ,,dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante, restituite prin hotărâri judecătoreşti, este dobânda fiscală prevăzută de dispoziţiile art. 124 alin. (1) şi alin. (2) din Codul de procedură fiscală, coroborat cu dispoziţiile art. 120 alin. (7) din acelaşi act normativ’’ iar ”momentul de la care curge dobânda fiscală pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante, restituite în temeiul hotărârilor judecătoreşti, este reprezentat de data plăţii acestor taxe”.

ICCJ. Înţelesul sintagmei „Frauda la lege”
Pronunțând Decizia nr. 1386 din data de 4 aprilie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că frauda la lege este acea operaţiune prin care, la întocmirea unui act juridic și în scopul eludării unor norme legale imperative, sunt uzitate alte norme legale, prin deturnarea acestora din urmă de la scopul în care au fost edictate de legiuitor. Curtea a statuat totodată că prin fraudarea legii nu este încălcată litera legii de ordine publică, dar este nesocotit spiritul acesteia. De asemenea, Curtea a statuat că frauda la lege este alcătuită dintr-un element obiectiv care constă în mijloacele aparent legale care sunt utilizate, precum şi de un element subiectiv, constând în intenţia de eludare ori de sustragere de la norma legală aplicabilă.