Noi modificari ale Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal.

1. Acte normative apărute în Monitorul Oficial în perioada 25.06.2015 – 29.06.2015.

HG nr. 367/2015 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.
Actul normativ modifică Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, începând din data de 1 iunie 2015. Printre modificările relevante adoptate se află următoarele:
– se reglementează scutirea de la plata impozitului pe venit a unor venituri realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat. Este vorba despre venituri precum cele din activități independente, veniturile din salarii, veniturile din pensii, precum și veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, iar scutirea se acordă pentru veniturile realizate începând cu data încadrării contribuabilului în gradul de handicap. Pentru a beneficia de aceste scutiri, contribuabilul are obligația de a depune la plătitorul de venit și la organul fiscal documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat.
– sunt introduse prevederi referitoare la modalitatea de aplicare a art. 641 din Codul Fiscal (recalcularea venitului realizat din cedarea folosinței bunurilor);
– veniturile obținute sub forma bacșișului sunt încadrate la categoria „venituri din alte surse”, aplicându-li-se astfel regimul de impozitare aferent acestora.
– este clarifcată reglementarea grupului fiscal, în sensul că pentru includerea în grup sunt considerate în strânsă legătură din punct de vedere financiar, economic și organizatoric persoanele impozabile al căror capital este deţinut direct sau indirect în proporţie de mai mult de 50% de către aceiași asociați sau acționari (în sensul Legii nr. 31/1990).
– în cazul operatorilor economici înregistrați în scopuri de TVA, bacșișul care rămâne la dispoziția operatorului economic, respectiv nu se distribuie salariaților, este supus cotei standard de TVA de 24%.
– sunt menționate bunurile și codurile NC pentru care se aplică cota redusă de TVA de 9%.

OUG nr. 13/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.
Actul normativ prevede înființarea ANAP ca instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, prin preluarea atribuţiilor, activităţii, a posturilor şi a personalului de la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), de la Unitatea pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (UCVAP) şi de la compartimentele de verificare a achiziţiilor publice din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice.
Scopul înființării noii instituții este necesitatea de a se coordona într-un mod mai eficient activitatea de achiziții publice, precum și evitarea suprapunerii atribuțiilor între cele două instituții desființate.
Organizarea, funcționarea, structura organizatorică și numărul maxim de posturi al ANAP se vor aproba prin Hotărâre a Guvernului în 90 de zile de la intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență, moment în care se vor desființa și instituțiile comasate: ANRMAP, UCVAP și compartimentele de verificare din cadrul DGRFP.

2. Știri juridice.

Curtea Constituțională – Neconstituționalitatea unor prevederi din Codul de procedură penală.
Prin Decizia nr. 235/2015, Curtea a constatat neconstituționalitatea art. 484 alin. (2) și a art. 488 din Codul de procedură penală. Aceste prevederi legale reglementează procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, și au fost declarate neconstituționale deoarece ele exclud persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente de la dezbaterea în fond a acordului de recunoaștere, precum și de la posibilitatea de a formula apel.
Până acum, doar inculpatul și procurorul puteau participa la această procedură, însă Curtea Constituțională a considerat că astfel se încalcă dreptul la apărare al celorlate părți. De asemenea, Curtea a constatat neconstituționalitatea reglementării motivelor pentru care poate fi atacată sentința prin care instanța se pronunță asupra acordului de recunoaștere a vinovăției.

Înalta Curte de Casație și Justiție – Dezlegarea unor chestiuni de drept.
Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, asupra unei sesizări formulate de Curtea de Apel Bucureşti, stabilind că:
„În condiţiile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, nu are dreptul de a ataca în faţa instanţei de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti”.