ICCJ: Actiunea directa impotriva beneficiarului lucrarii nu poate fi exercitata de catre subantreprenorul persoana juridica

1. Acte normative apărute în Monitorul Oficial în perioada 2 – 8 februarie 2015

HG nr. 49/2015 pentru modificarea şi completarea HG nr. 900/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate.
Cardul național de sănătate a devenit operațional începând cu data de 1 februarie 2015. În următoarele 3 luni cardul va putea fi folosit în paralel cu adeverința de asigurat, urmând ca de la data de 1 mai 2015, cardul de sănătate să devină unicul intrument de validare a serviciilor medicale.
Ulterior acestei date, persoanele care refuză în mod expres primirea cardului de sănătate, vor putea face totuși dovada calității de asigurat pe baza unei adeverințe de asigurat cu o valabilitate de 3 luni. Adeverința se va putea obține printr-o cerere adresată casei de asigurări în evidențele căreia se află asiguratul, la care se va atașa o declarație pe proprie răspundere cu privire la refuzul cardului.
Pentru cazurile de urgență medico-chirurgicală nu este necesar cardul național de asigurări sociale de sănătate.
Casele de asigurări de sănătate vor elibera cardurile naţionale oricând în perioada de valabilitate a acestora, pe baza unei cereri scrise a asiguraţilor, inclusiv celor care au refuzat iniţial primirea cardului naţional.

HG nr. 52/2015 privind stabilirea contingentului pe tipuri de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2015.
Conform acestui act normativ, în anul 2015 vor putea fi primiți pe piața autohtonă a forței de muncă un număr de 5.500 de lucrători străini noi. Contingentul pe tipuri de lucrători este următorul: lucrători permanenţi – 3.300; lucrători stagiari – 200; lucrători sezonieri – 200; lucrători transfrontalieri – 100; lucrători înalt calificaţi – 800; lucrători detaşaţi – 900.
Prin implementarea acestei măsuri se asigură necesarul de forță de muncă în sectoarele de activitate sau meseriile în care lucrătorii autohtoni nu pot acoperi cererea. Se urmărește totodată eliminarea situațiilor în care străinii vin să lucreze la negru.

2. Știri juridice

Acțiunea directă împotriva beneficiarului lucrării poate fi exercitată doar de către lucrătorii persoane fizice nu și de către subantreprenorul persoană juridică.
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin Decizia nr. 3741/2014 faptul că doar lucrătorii persoane fizice față de care antreprenorul unei lucrări înregistrează restanțe de plată se pot îndrepta direct împotriva beneficiarului lucrării pentru drepturile banești corelative muncii prestate, în măsura în care beneficiarul este dator antreprenorului care i-a angajat.
Persoana juridică, subantreprenor nu poate fi asimilată noțiunii de lucrător la care se referă art. 1488 Cod Civil din 1864 deoarece această persoană juridică nu desfășoară activitatea de contrucție propriu-zisă ci ea reprezintă entitatea în cadrul căreia activitatea se realizează prin lucrători angajați sau alte persoane cooptate în scopul aducerii la îndeplinire a activității contractate, iar plata la care se referă textul de lege aparține doar lucrătorilor pentru munca personală prestată și nu societății subantreprenoare.
Aceasta are la îndemână acțiunea în răspundere contractuală împotriva antreprenorului pentru plata drepturilor corelative obligațiilor asumate prin contractul de subantrepriză și nu se poate îndrepta împotriva beneficiarului pentru realizarea drepturilor din contractul în care acesta nu este parte, așa cum se solicită prin acțiunea dedusă judecății.

Excluderea antecontractelor autentice de la aplicarea legii privind vânzarea terenurilor agricole din extravilan este neconstituțională.
Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate cu privire la prevederile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 17/2014 referitoare la exceptarea de la aplicarea legii menționate a antecontractelor autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia.
Curtea a reținut faptul că situaţiile juridice în care se află părţile antecontractului de vânzare încheiat în formă autentică, cât şi ale celui neautentificat nu diferă în esenţă, prin urmare, nu poate fi justificată nici aplicarea, în privinţa acestora, a unui tratament juridic diferit
Prevederile art. 20 alin. 1, care exclud de la aplicarea legii privind vânzarea terenurilor agricole din extravilan antecontractele autentice, sunt contrare principiului constituţional al egalităţii în faţa legii în componenta sa referitoare la interzicerea privilegiilor, coroborat cu cel al garantării şi ocrotirii egale a dreptului de proprietate privată, motiv pentru care Curtea a considerat acest articol neconstituțional.