Au crescut amenzile aplicabile comerciantilor care utilizeaza paractici inselatoare sau agresive pentru promovarea produselor vandute.

1. Acte normative apărute în Monitorul Oficial în perioada 12 – 15 martie 2015

Legea nr. 33/2015 pentru modificarea Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor.
Actul normativ a înăsprit în mod considerabil tratamentul sancţionator aplicabil comercianţilor care utilizează practici înșelătoare sau agresive pentru promovarea produselor comercializate.
În acest sens amenzile aplicabile pentru utilizarea de practici înșelătoare sunt de la 5.000 lei la 100.000 lei, iar pentru utilizarea de practici agresive amenzile sunt de la 2.000 lei la 100.000 lei, în timp ce vechile reglementări prevedeau un plafon maxim al amenzilor pentru astfel de practici comerciale de 50.000 lei.
Conform actului normativ, o practică comercială este înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile prezentate sunt corecte.
Practica unui comerciant este agresivă dacă, în contextul prezentării situației de fapt și ținând cont de toate caracteristicile și circumstanțele, limitează sau este susceptibilă să limiteze în mod semnificativ libertatea de alegere sau comportamentul consumatorului mediu cu privire la produs, prin hărțuire, constrângere, inclusiv prin utilizarea forței fizice sau prin influența nejustificată și, prin urmare, determină sau este susceptibilă să determine consumatorul să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o.

Legea nr. 34/2015 pentru completarea art. 36 din Legea nr. 230/2007 privind inființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
Conform actului normativ, în sarcina administratorilor de blocuri s-a stabilit o nouă obligație, respectiv aceștia trebuie să informeze periodic proprietarii în privința veniturilor și cheltuielilor asociației și să își asume răspunderea pentru informațiile transmise.
Astfel, administratorii trebuie să informeze trimestrial, în scris sau prin poștă electronică, proprietarii, membrii asociației de poprietari, cu privire la situația financiară cuprinzând toate elementele de cheltuieli, venituri, încasări și plăți aferente asociației de poprietari, sub semnătura proprie și contrasemnata de președintele și de cenzorul asociației de proprietari.

2. Știri juridice

ICCJ: Expertiza privind stabilirea despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere se va face luându-se în considerare contracte de vânzare-cumpărare autentice.
Prin Decizia 3101/2014 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor cuvenite proprietarului ca urmare a exproprierii, instanța este obligată să dispună efectuarea expertizei, de către comisia de experţi constituită în condiţiile art. 25 din Legea nr. 33/1994, urmând ca experţii să stabilească despăgubirile în raport de „preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză”, preţ rezultat din contracte de vânzare-cumpărare autentice, iar nu simple oferte de vânzare.
În acest sens, în vederea identificării unor înscrisuri comparabile, instanţa are obligaţia de a manifesta rol activ prin efectuarea de adrese către instituţiile care deţin astfel de informaţii, urmând ca pe baza informaţiilor primite privind tranzacţiile încheiate în zonă să procedeze la evaluare, luând în considerare preţurile din aceste tranzacţii. Numai în măsura în care informaţiile culese în urma acestor verificări indică neîncheierea de contracte de vânzare-cumpărare cu privire la terenurile din aceeaşi unitate administrativ-teritorială, instanţa poate dispune efectuarea expertizei în raport de alte comparabile, cum ar fi ofertele de preţ.

ICCJ: Suspendarea acțiunii în revendicare formulate impotriva unui debitor aflat în insolvență este nelegală.
Prin Decizia nr. 1409/2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit faptul că procesul având ca obiect o acțiune în revendicare demarată împotriva unei societăți aflate în procedura insolvenței nu poate fi suspendat în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006. Suspendarea reglementată de articolul menționat se referă doar la acțiunile personale vizând realizarea unui drept de creanță împotriva falitului. Acţiunea în revendicare nu este o acțiune în realizarea creanței împotriva averii debitorului, ci este o acțiune prin care se urmăreşte valorificarea unui drept real asupra debitorului aflat în procedura insolvenţei.