Amenzi mai mari pentru salariatii care comit fapte de concurenta neloiala.

1. Acte normative apărute în Monitorul Oficial în perioada 18.05.2015 – 22.05.2015.

Legea 117/2015 privind aprobarea OG 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei.
Noile reglementări normative majorează amenzile pentru persoanele fizice care fac concurenţă neloială angajatorilor sau foştilor angajatori.
Astfel, persoanele fizice care utilizează practici de concurenţă neloială, precum denigrarea competitorilor şi deturnarea clientelei, vor fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei. Anterior intrării în vigoare a noului act normativ se aplicau amenzi cuprinse între 1.000 şi 5.000 de lei.
Noile dispoziţii definesc persoana fizică ca fiind orice fost sau actual salariat/reprezentant al unei întreprinderi sau orice altă persoană care săvârşeşte practici de concurenţă neloială.
Legea nr. 117/2015 mai stabileşte că pentru prevenirea unei pagube iminente, instanţele judecătoreşti competente pot dispune, în procedură de urgenţă, în cazul în care constată, la o primă evaluare, existenţa unor practici comerciale neloiale, încetarea, respectiv interzicerea acestora până la soluţionarea cauzei.
În plus, la cererea deţinătorului legitim al secretului comercial, instanţa poate dispune măsuri de interzicere a exploatării industriale şi/sau comerciale a produselor rezultate din însuşirea ilicită a secretului comercial sau distrugerea acestor produse. Interdicţia încetează atunci când informaţia protejată a devenit publică.

Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Noul act normativ aduce urmatoarele modificări importante în materia alegerii autorităţilor publice locale:
– preşedinţii de consilii judeţene nu vorm mai fi aleşi prin vot direct, ci prin votul consilierilor judeţeni aleşi;
– cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a fi aleși în funcția de primar. Până în prezent, un cetăţean UE putea fi ales în România doar consilier local şi consilier judeţean;
– introducerea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Acest sistem presupune instalarea la intrarea în fiecare secţie de votare a unui aparat electronic care poate depista dacă o persoană a mai votat anterior. Fiecare alegător prezintă actul de identitate operatorului de calculator al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Sistemul depistează dacă persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin, precum și dacă persoanei respective îi este interzis dreptul la vot.

2. Știri juridice.

ÎCCJ. Hotărârile de Consiliu Local care reglementează ridicarea autovehiculelor staţionate neregulamentar sunt nelegale.
Prin Decizia nr. 9/2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, stabilind că procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art. 64 şi art. 97 alin. (1) lit. d) şi alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale.
Consiliile locale au recurs la reglementarea procedurilor de ridicare a vehiculelor staţionate ilegal întrucât Codul rutier şi actele normative de aplicare a acestuia nu stabilesc o astfel de procedură.
Potrivit instanţelor judecătoreşti, hotărârile consiliilor locale au fost adoptate cu depăşirea competenţei ce le revine acestora şi sunt contrare prevederilor actelor normative cu forţă juridică superioară.
Potrivit ÎCCJ, faptul că legislaţia în vigoare nu reglementează procedura de ridicare, transport şi depozitare a maşinilor parcate neregulamentar nu poate fi interpretată extensiv drept o omisiune a legiuitorului ce ar putea fi îndreptată prin voinţa unilaterală a autorităţii deliberative locale şi în niciun caz nu poate justifica demersul autorităşii locale de a adopta reglementări într-un domeniu rezervat prin lege în competenţa legislativă a Guvernului.
Hotărârea instanţei de recurs în interesul legii devine aplicabilă de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

ÎCCJ. Recurs în interesul legii privind stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001.
Prin Decizia nr. 11/2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti şi în consecinţă stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată prin Legea nr. 78/2005, coroborate cu prevederile HG nr. 1550/2004 de aprobare a Normelor metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 – 31 martie 2001 este:
– 20 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa I de muncă şi
– 25 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, cu modificările şi completările ulterioare;
– 30 de ani (în cazul bărbaţilor) şi 25 de ani (în cazul femeilor), pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a III-a de muncă, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, cu modificările şi completările ulterioare.
În primă instanță Judecătoria Târgu Jiu a admis doar în parte cererea reclamanților. Decizia Tribunalului Gorj este însă singulară, fiind prima hotărâre definitivă favorabilă dată în acest sens și încă nu a fost redactată sau dată publicității motivarea acestei hotărâri.