Legea insolvenței se modifică odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri penale / Instanțele de judecată au constatat caracterul abuziv al clauzelor contractuale inserate în contractele de credit încheiate de Volksbank

1. Modificări importante apărute în Monitorul Oficial al României în perioada 27 ianuarie 2014 – 31 ianuarie 2014

Ordinul ministrului finanţelor publice şi ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 65/2014 privind procedura de restituire a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru
Obiectul acestui ordin îl fac sumele achitate de contribuabili, cu titlu de taxe judiciare de timbru, prevăzute de OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, pentru care instanţele judecătoreşti competente, Ministerul Justiţiei sau Parchetul de pe lângă ICCJ au stabilit suma cuvenită a fi restituită la cererea solicitanţilor.
Stabilirea sumelor de restituit se face de către instanţa judecătorească competentă, iar compensarea şi/sau restituirea se fac/face de către organul fiscal competent din cota-parte a taxei care i se cuvine.
În vederea restituirii taxei de timbru contribuabilul solicitant depune în cadrul termenului legal de prescripţie a dreptului de a cere restituirea, la registratura unităţii administrativ-teritoriale, cererea de restituire soluţionată de instanţa judecătorească competentă.
În termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, organul fiscal local transmite organului fiscal competent din subordinea ANAF, cererea solicitantului, decizia instanţei judecătoreşti competente şi documentul de plată a taxei judiciare de timbru, în copie, precum şi certificarea faptului că suma în cauză a fost încasată şi nu a mai fost restituită, în original.
Certificarea operaţiunii de plată a taxei judiciare de timbru se efectuează de către organul fiscal local, prin formularul “Adresa de confirmare a sumei achitate cu titlu de taxă judiciară de timbru cuvenită bugetului de stat”.

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 79/2014 privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice
Potrivit actului normativ, entităţile cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, parte componentă a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, au obligaţia să întocmească şi să depună situaţii financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.
Persoanele care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro şi totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru sistemul simplificat de contabilitate. Actul normativ precizează că aceste persoane au obligaţia să întocmească şi să depună situaţii financiare anuale simplificate la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.
Depunerea la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice a raportărilor contabile anuale la 31 decembrie se efectuează în termen de 150 de zile de la încheierea anului calendaristic.

2. Ştiri Generale

Legea Insolvenței s-a modificat din data de 01 februarie 2014
Legea insolvenței s-a modificat de la 01 februarie 2014, ca urmare a intrării în vigoare a noului cod Penal și de Procedură Penală.
Practic, vor fi amendate câteva dintre articolele Legii nr. 85/2006 prin aceste două noi coduri – în special art. 36 şi art. 53.
Art. 36 din Legea nr. 85/2006 prevedea că, în momentul deschiderii procedurii de insolvență, vor fi suspendate „toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită” formulate împotriva societăţii debitoare. Prin modificările aduse de cele două noi coduri, vor face excepţie de la această suspendare cazurile de judecare a acţiunilor civile în cadrul proceselor penale.
Art. 53 din Legea nr. 85/2006, în forma anterioară modificării, prevedea că toate bunurile înstrăinate de către administratorul judiciar/lichidator în cadrul procedurii insolvenţei sunt dobândite libere de sarcini de orice fel, cum ar fi ipoteci, garanţii mobiliare de orice fel, inclusiv de măsurile asigurătorii instituite în cursul procesului penal. Prevederea era extrem de utilă, facilitând valorificările de active în cadrul procedurii.
Modificarea vizează parţial textul, arătând că bunurile se dobândesc libere de sarcini, însă se exceptează măsurile asigurătorii sau cele preventive luate în cursul procesului penal. Asta înseamnă că cel care cumpără un bun pe care este pus un sechestru penal ar trebui să preia bunul cu acel sechestru, sau ca administratorul judiciar să obţină ridicarea lui de către organele penale. Cum ambele variante sunt puţin probabile, această modificare va însemna practic o blocare a vânzărilor cu efecte nefaste asupra procedurii de insolvenţă. Menţionăm că prin blocarea la vânzare a acestor bunuri nu se asigură o recuperare efectivă a prejudiciului de către victimă, pentru că aceasta va avea acelaşi tratament la distribuiri, indiferent dacă există sau nu un sechestru. Prevederea este astfel inutilă din punctul de vedere al procesului penal, în schimb fiind de natură a îngreuna procedura insolvenţei.
Calitatea acestor două modificări este îndoielnică, în sensul în care ele nu rezonează deloc cu mecanismele procedurii de insolvenţă. Deşi intenţia este cu siguranţă una bună – de a proteja posibilitatea de recuperare a prejudiciului părţii civile într-un proces penal – în realitate efectul lor va fi unul de îngreunare a procedurilor de insolvenţă.
O altă modificare este lista infracţiunilor săvârşite de organele de conducere, care anulează dreptul debitoarei de a mai propune un plan de reorganizare.
De asemenea, noul Cod Penal abrogă o serie de infracţiuni din Legea insolvenţei, urmând ca ele să fie reglementate în cadrul Codului. Este vorba în special de bancrută simplă (art. 240 noul Cod Penal), bancrută frauduloasă (art. 241 noul Cod Penal) şi gestiune frauduloasă (art.242 alin. 2 noul Cod Penal).

580 de clienţi au câştigat irevocabil un proces cu Volksbank
580 de clienţi care au dat în judecată Volksbank au caştigat irevocabil procesul colectiv intentat împotriva acesteia, pentru eliminarea din contractele bancare a clauzelor abuzive.
Tribunalul Bucureşti a respins în 29 ianuarie 2014 recursul formulat de Volksbank în cadrul unui proces colectiv în care au fost implicaţi 580 de clienţi ai băncii.
Pentru cei 580 de reclamanţi, cele mai importante efecte ale acestei hotărâri judecătoreşti sunt următoarele:
a) modificarea contractelor, cu reducerea costurilor lunare cu 30-60%, pe toată durata acestora;
b) restituirea plăţilor efectuate în trecut cu titlu de plăţi, comisioane şi alte costuri abuzive, ceea ce înseamnă în medie 10.000 de euro/contract.
Reprezentanţii Volksbank au precizat însă că valoarea acestor plăţi se ridică la 6.500 de euro pe contract iar numărul de contracte este de 315. Astfel, banca trebuie să restituie clienţilor circa 2 milioane de euro.
Reprezentanţii Volksbank susţin că, la fel ca şi până acum, banca va respecta şi va pune în aplicare toate deciziile instanţelor.