ANPC considera abuziv comisionul de administrare din contractele Raiffeisen Bank

1. Modificări importante apărute în Monitorul Oficial al României în perioada 17 martie 2014 – 21 martie 2014

Legea nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.
Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, în sensul instituirii unor interdicţii legate de denumirea asociaţiei/fundaţiei, în vederea evitării confuziei cu denumirea unor autorităţi publice sau cu persoane juridice fără scop patrimonial, deja existente. Interdicţiile cu privire la denumire prevăzute pentru asociaţii şi fundaţii sunt aplicabile în mod corespunzător şi pentru federaţii.
Astfel, potrivit noii legi, este interzis ca denumirea asociaţiei să fie identică sau asemănătoare până la confuzie cu denumirea altei persoane juridice fără scop patrimonial. În acest sens, o denumire este susceptibilă de a fi apropriată dacă nu aparţine unei alte persoane juridice fără scop patrimonial de acelaşi fel – asociaţie, fundaţie sau federaţie – prin înscrierea ei anterioară în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial.
De asemenea, este interzisă utilizarea în denumirea asociaţiei a unor sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice. Prin sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice se înţelege includerea în denumirea asociaţiei a unor termeni şi expresii precum: comisariat, inspectorat, gardă, autoritate, poliţie, jandarmerie, protecţia consumatorilor sau derivatele acestora.
Este interzis ca denumirea asociaţiei să fie identică sau asemănătoare până la confuzie cu denumirea oricărei structuri profesionale constituite în baza legii şi care funcţionează în acord cu aceasta, cum ar fi: Barou, Cameră, Uniunea Naţională a Barourilor din România, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, «Consiliul de Mediere, Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, precum şi altele asemenea.
Este interzis, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului constitutiv şi a statutului ca o filială sau sucursală să poarte o altă denumire decât cea a asociaţiei sau fundaţiei care o constituie.
În cazul nerespectării dispoziţiilor de mai sus, Ministerul Justiţiei va refuza motivat eliberarea dovezii disponibilităţii denumirii asociaţiei/fundaţiei.
Asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite la data intrării în vigoare a actului normativ au obligaţia să îşi modifice denumirea pentru a se adapta cerinţelor noii legi. În caz contrar, neîndeplinirea acestei obligaţii are ca efect dizolvarea de drept şi radierea din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în condiţiile legii, după împlinirea unui termen de 2 ani înăuntrul căruia asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite pot utiliza, concomitent, şi denumirea iniţială.
Constatarea dizolvării se realizează prin hotărâre a instanţei în a cărei circumscripţie se află sediul asociaţiilor/fundaţiilor, la cererea oricărei persoane interesate.

Legea nr. 18/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, precum şi pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.
Actul normativ modifică şi completează Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, stabilind, printre altele, că persoanele care lucrează cu zilieri vor fi obligate să asigure securitatea şi sănătatea în muncă a zilierilor, plata zilierilor se poate face inclusiv electronic, la sfârşit de săptămână şi că tariful pe oră pentru acest tip de activităţi se va raporta la salariul minim brut pe ţară.
Principalele modificări sunt următoarele:
Din definiţia beneficiarului de lucrări este scoasă persoana fizică, beneficiarul putând fi persoană juridică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau întreprindere familială.
Sunt definite activităţile cu caracter ocazional, acestea fiind activităţile care se desfăşoară în mod întâmplător, sporadic sau accidental şi care nu au caracter permanent.
Se introduce prevederea conform căreia pot desfăşura activităţi necalificate cu caracter ocazional şi cetăţenii altor state sau apatrizii care au domiciliul/reşedinţa în România si că raportul de muncă dintre zilier şi beneficiar se va stabili prin acordul de voinţă al părţilor.
Se introduce posibilitatea minorilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani de a desfăşura activitate ca zilieri, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali. De asemenea, se specifică că lucrătorii minori, respectiv minorii în vârstă de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani desfăşoară, ca zilieri, numai activităţi potrivite cu dezvoltarea lor fizică şi cu aptitudinile de care dau dovadă, dacă astfel nu le sunt încălcate dreptul la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală şi socială, dreptul la educaţie, şi nu le este periclitată starea de sănătate.
Se creează posibilitatea plăţii zilierilor prin mijloace de plată electronice, precum şi posibilitatea de efectuare a plăţii la sfârşitul săptămânii sau al perioadei de desfăşurare a activităţii, numai cu acordul exprimat în scris de către zilier şi beneficiar.
Se stabilesc obligaţii ale beneficiarului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, astfel:
– să asigure securitatea şi sănătatea în muncă a zilierilor;
– să asigure instruirea zilierului, înainte de începerea activităţii şi/sau la schimbarea locului de muncă;
– să solicite zilierilor asumarea pe propria răspundere, prin semnătură, că starea sănătăţii le permite desfăşurarea activităţilor repartizate de beneficiar;
– să pună la dispoziţie zilierilor echipamente de muncă adecvate;
– să asigure, în mod gratuit, echipamente individuale de protecţie adecvate activităţii desfăşurate de zilieri;
– să comunice de îndată, către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs, orice eveniment în care au fost implicaţi zilieri;
– să înregistreze accidentele de muncă suferite de zilieri în timpul activităţii.
În situaţia producerii unui eveniment care are ca urmare accidentarea/decesul zilierului, beneficiarul este obligat să asigure cheltuielile necesare îngrijirilor medicale/înmormântării din fonduri proprii, în cazul în care evenimentul s-a produs din vina beneficiarului.
Se modifică prevederile referitoare la cuantumul remuneraţiei brute orare. Acesta nu va putea fi mai mic decât valoarea pe oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se va acorda la sfârşitul fiecărei zile de lucru sau la sfârşitul săptămânii, înainte de semnarea în Registru de către zilier şi beneficiar. Până în prezent, cuantumul remuneraţiei brute orare nu putea fi mai mic de 2 lei pe oră şi nici mai mare de 10 lei pe oră.
Domeniile în care se vor putea presta activităţi cu caracter ocazional sunt corelate cu Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN), introducându-se şi actvităţile de:
– colectare, tratare şi eliminarea deşeurilor nepericuloase, recuperarea materialelor;
– comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii;
– activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor;
– activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste.
Legea introduce şi noi amenzi pentru cei care nu respectă reglementările în domeniu. Beneficiarul care foloseşte zilieri pentru alte activităţi decât cele expres reglementate de lege se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 lei.
Cu o amendă de 6.000 lei vor fi pedepsiţi cei care folosesc zilieri fără să îndeplinească obligaţii precum:
– obligaţia să înregistreze, în Registrul de evidenţă a zilierilor, în ordine cronologică, toţi zilierii cu care exercită activităţi cu caracter ocazional;
– durata zilnică de executare a activităţii unui zilier nu poate depăsi 12 ore, respectiv 6 ore pentru lucrătorii minori care au capacitate de muncă;
– niciun zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic;
– beneficiarul nu poate utiliza zilieri pentru desfăşurarea unor activităţi în beneficiul unui terţ etc.
Noua lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

2. Ştiri Generale

ANPC consideră abuziv comisionul de administrare din contractele Raiffeisen Bank.
Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor a acționat în instanță Raiffeisen Bank pentru contractele în care banca percepe un comision de administrare al creditului, fie că este vorba de un credit imobiliar, fie că este de nevoie personale.
Astfel, ANPC consideră că banca a procedat greșit când a cerut clienților un comision de administrare a creditului. Prezent în mai multe tipuri de contracte, de nevoie personale sau cele imobiliare, comisionul de administrare al Raiffeisen Bank are un cuantum ce variaza intre 0,33 și 0,9% din soldul creditului
Raiffeisen Bank a dovedit o inventivitate aparte in modul in care percepe acest comision. Dacă în cazul creditelor de consum acesta este perceput în fiecare lună, în cazul creditelor ipotecare/imobiliare este perceput anual, la scadența primei rate, deși se calculează lunar.
La un comision de 0,9% calculat lunar și plătit anual, suma datorată de client este foarte ridicată față de valoarea unei rate normale a creditului.
De asemenea, potivit contractului, Raiffeisen poate renunța la acest comision din cel de-al doilea an de creditare, „in functie de politica de credite a bancii”, fără însă să se oblige să facă efectiv acest lucru.

Neplata impozitului până la 31 martie poate duce la suspendarea ajutoarelor sociale și a indemnizației de creștere a copilului.
Statul ar putea suspenda dreptul la ajutor social, alocație pentru susținerea familiei sau indemnizație pentru creșterea copilului pentru cei care nu își achită obligațiile fiscale. Mai exact, în cazul în care beneficiarii acestor ajutoare sociale nu își achită taxele și impozitele până la data de 31 martie a fiecărui an, dreptul la plată ar putea fi suspendat pe o perioadă de 5 luni.
Legea nr. 166/2012, care aprobă OUG nr. 124/2011, reglementează mai clar acordarea de beneficii de asistență socială și, în același timp, majorează termenul până la care pot fi achitate taxele și impozitele pentru cei care primesc ajutor social, alocație pentru susținerea familiei sau indemnizație pentru creșterea copilului.
Actul normativ, în vigoare din octombrie 2012, stabilește că: pentru a-și putea menține drepturile la ajutoarele de la stat prevăzute de aceste acte normative, beneficiarii trebuie să-și achite taxele și impozitele pentru bunurile pe care le dețin în proprietate. Această obligație trebuie îndeplinită până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, atunci când este și verificată de autorități.
Practic, primarii verifică dacă beneficiarii au achitat pentru anul anterior obligațiile de plată către bugetul local și întocmesc situația centralizatoare cu persoanele care nu au respectat această condiție, pe care o transmit mai departe agențiilor teritoriale.
Regulile vechi, aplicabile până în 2012, stabileau că, dacă beneficiarii nu-și plăteau taxele și impozitele până la 31 ianuarie, primarul suspendă acordarea ajutorului social pe o perioadă de 5 luni, începând cu drepturile aferente lunii februarie.
Totuși, Legea nr. 166/2012 a modificat această prevedere, majorând termenul până la care pot fi achitate impozitele. Mai exact, s-a introdus o perioadă de grație de 60 de zile pentru cei care nu și-au achitat impozitele locale aferente anului precedent, timp în care pot achita această datorie și astfel se poate evita suspendarea plății ajutoarelor sociale. Concret, aceștia își pot achita impozitele până la data de 31 martie a fiecărui an.
În cazul în care nici până la această dată beneficiarii nu și-au plătit datoriile, dreptul lor la ajutor social, alocație pentru susținerea familiei sau indemnizație pentru creșterea copilului se suspendă pe o perioadă de 5 luni, începând cu drepturile aferente lunii aprilie.
Pe de altă parte, dacă beneficiarii își achită obligațiile legale față de bugetul local în timpul celor 5 luni de suspendare, plata dreptului se reia începând cu luna următoare celei în care s-a achitat obligația, inclusiv pentru drepturile cuvenite în perioada suspendării. În schimb, dacă în cursul acestor 5 luni nu sunt achitate datoriile, dreptul la ajutor încetează.
Totuși, de la aceste prevederi există o excepție: persoanele singure care se ocupă de creșterea și îngrijirea unuia sau mai multor copii, își mențin drepturile de ajutor social, chiar dacă nu achită taxele și impozitele.