OG nr. 16/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Principala modificare adusă se referă la implementarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de pâine, produse de panificaţie, grâu şi faină, începând cu data de 1 septembrie 2013. Astfel, se va aplica cota TVA de 9% pentru următoarele produse:
– toate sortimentele de pâine;
– cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluţe şi împletituri;
– faină albă de grâu, faină semialbă de grâu, faină neagră de grâu şi faină de secară;
– triticum spelta, grâu comun şi meslin, care se încadrează la codul NC 1001 99 00, şi secară, care se încadrează la codul NC 1002 90 00.
Pe de altă parte, prin noul act normativ se extinde sfera de aplicare a accizelor nearmonizate pentru următoarele produse de lux:
– bijuterii din aur/platină, cu excepţia verighetelor. Acciza este de 1 euro/gram pentru bijuteriile cu până la 14k şi de 2 euro/gram pentru cele peste 14k;
– confecţii din blănuri naturale. Acciza este cuprinsă între 50 şi 1200 euro/bucată, în funcţie de costul de achiziţie al blănurilor;
– autoturisme şi autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziţionate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3000 cm cubi. Acciza este de 1 euro/cm cub.
– iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni cu sau fără motor pentru agrement. Acciza este de 500 euro/metru liniar pentru iahturile şi navele care au lungimea egală sau mai mare de 8 metri şi de 10 euro/CP pentru navele cu motor peste 100 CP;
– arme de vânătoare şi arme de uz personal. Acciza este între 50 şi 1500 euro/bucată, în funcţie de costul de achiziţie al armelor;
– cartuşe cu glonţ şi alte tipuri de muniţie. Acciza este între 0,1 şi 0,4 euro/bucată în funcţie de costul de achiziţie.
Accizele pentru alcool etilic vor fi majorate de la 750 euro/hl alcool pur la 1.000 euro/hl alcool pur.
Totodată, începând cu data de 1 septembrie 2013, taxarea inversă se extinde şi la următoarele operaţiuni:
– livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă, (cumpărător revânzător), ce deţine autorizaţie ANRDEE pentru cumpărare revânzare de energie electrică;
– transferul de certificate verzi. Această măsură se va aplica până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv.
Deosebit de important este şi faptul că prin Ordonanţa Guvernului se abrogă din cuprinsul OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, prevederile care stabileau că autovehiculele dobândite prin partaj sunt scutite de la plata timbrului de mediu.

HG nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea ANAF.
Actul normativ corelează cadrul actual de organizare şi funcţionare a ANAF cu dispoziţiile OUG nr. 74/2013.
Astfel, pe de-o parte, ANAF se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea MFP.
Agenţia asigură administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri bugetare date prin lege în competenţa sa, aplicarea politicii şi reglementărilor în domeniul vamal şi exercitarea atribuţiilor de autoritate vamală, precum şi controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect evaziunea fiscală şi fraudă fiscală şi vamală, precum a altor fapte date prin lege în competenţa sa.
Agenţia este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru. Acesta răspunde în faţa ministrului finanţelor publice pentru întreaga sa activitate.
Începând cu data intrării în vigoare a hotărârii, se înfiinţează în subordinea ANAF direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, instituţii publice cu personalitate juridică, având sediul în  Iaşi, Galaţi, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Bucureşti.
În cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice funcţionează, ca structuri fără personalitate juridică,  direcţii regionale vamale,  administraţii judeţene ale finanţelor publice, servicii fiscale municipale şi orăşeneşti, birouri fiscale comunale şi birouri vamale de interior şi de frontieră.
De asemenea, în cadrul ANAF se organizează şi funcţionează Direcţia generală antifraudă fiscală, structura fără personalitate juridică, cu atribuţii de prevenire, descoperire şi combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală.
În cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală funcţionează direcţii regionale antifraudă fiscală, conduse de inspectori generali adjuncţi antifraudă. Sediul principal al direcţiilor regionale antifraudă fiscală se stabileşte în Suceava, Constanţa, Alexandria, Târgu Jiu, Deva, Oradea, Sibiu şi Bucureşti.
Inspectorii antifraudă din cadrul acestei structuri, cu excepţia celor din cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor, execută operaţiuni de control curent precum şi operaţiuni de control tematic. Controlul curent se execută operativ şi inopinat, pe baza legitimaţiei de control, a insignei şi a ordinului de serviciu permanent. Controlul tematic se execută de către inspectorii antifraudă în baza legitimaţiei de control, a insignei şi a ordinului de control tematic prin care se stabilesc obiectivele de verificat, entităţile supuse controlului, perioada asupra căreia se efectuează verificarea, durata şi momentul declanşării controlului.
Personalul Agenţiei care ocupă funcţii publice de inspector antifraudă poarta în timpul serviciului, uniformă, însemne distinctive, ecusoane şi, după caz, armament şi alte mijloace tehnice utilizate ca mijloc individual de apărare, protecţie şi comunicare.
Pe de altă parte, Hotărârea Guvernului arată că Direcţia generală a vămilor coordonează direct din punct de vedere metodologic şi îndrumă activitatea birourilor vamale de frontieră şi primeşte nemijlocit toate raportările din partea acestora iar Direcţiile regionale vamale coordonează şi îndrumă birourile vamale de interior.
Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice se înfiinţează prin transformarea direcţiei generale a finanţelor publice a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti în care este stabilit sediul direcţiei generale regionale, prin fuziunea prin absorbţie a celorlalte direcţii generale ale finanţelor publice judeţene din aria de competentă, care îşi pierd personalitatea juridică.
Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice preiau prin fuziune prin absorbţie direcţiile regionale pentru accize şi operaţiuni vamale, direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru accize şi operaţiuni vamale, precum şi birourile vamale de interior şi de frontieră din aria de competență stabilită.
Direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru accize şi operaţiuni vamale se reorganizează în birouri vamale de interior şi de frontieră.
Administraţiile finanţelor publice municipale constituite la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ din subordinea direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene se reorganizează în administraţii judeţene ale finanţelor publice.
Administraţiile finanţelor publice municipale (altele decât cele reşedinţă de judeţ) şi administraţiile finanţelor publice orăşeneşti din subordinea direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene se reorganizează în servicii fiscale municipale, respectiv servicii fiscale orăşeneşti.
Administraţiile finanţelor publice comunale din subordinea direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene se reorganizează în birouri fiscale comunale.
Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Ilfov se reorganizează în Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ilfov, ca structură subordonată în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti.
Administraţiile finanţelor publice ale sectoarelor 1-6 din subordinea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti se reorganizează în Administraţii ale sectoarelor 1-6 ale finanţelor publice.