O.U.G. nr. 102/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Cele mai importante modificări ale Codului Fiscal privesc introducerea unor scutiri la plata impozitului pe profit, modificarea condiţiilor de încadrare a microîntreprinderilor, un nou impozit pe construcţii şi creşterea accizelor la carburanţi.
I. Referitor la impozitul pe profit modificările constau în:
1. Scutirea câştigurilor de capital pentru favorizarea societăţilor holding prin:
– scutirea veniturilor din dividende primite de la persoane juridice din state terţe cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri;
– scutirea câştigurilor de capital realizate de contribuabili din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare;
– scutirea veniturilor obţinute de o persoană juridică română din lichidarea unei alte persoane juridice;
Aceste facilităţi se acordă în condiţiile în care contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare.
Corelat cu aceste măsuri,condiţiile de deţinere (minimum 10% din capitalul social şi perioada neîntreruptă de 1 an) au fost introduse, respectiv modificate şi pentru prevederile referitoare la:
– scutirea dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică română;
– scutirea dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică străină situată într-un stat membru;
– neimpozitarea dividendelor distribuite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române.
2. Schimbarea anului fiscal pentru contribuabilii care solicită modificarea exerciţiului financiar, potrivit prevederilor art. 27 din L. contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
3. Revizuirea regimului fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea, în sensul reportării sumelor care rămân nededuse în anul fiscal întrucât depăşesc limita minimă care se scade din impozitul pe profit (3 la mie din cifra de afaceri şi nu mai mult de 20% din impozitul pe profit), în următorii 7 ani consecutivi.
4. Reglementarea posibilităţii şi condiţiile de reportare a dreptului de deducere a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar, de la persoana juridică cedentă la persoana juridică beneficiară, în cazul contribuabililor care intră în fuziuni, divizări.
5. Se creează cadrul legal pentru ca veniturile impozitate în străinătate, incluse în profitul impozabil atribuibil sediului permanent din România al unei persoane juridice din alt stat membru al UE sau dintr-un stat din SEE, să beneficieze de avantajul fiscal al creditului fiscal extern acordat unei persoane juridice române, indiferent dacă convenţia de evitare a dublei impuneri aplicabilă încheiată între România şi statul sursă a veniturilor prevede sau nu în mod explicit acest avantaj fiscal în favoarea sediului permanent.
II. În ceea ce privește impozitul pe venit se introduc următoarele modificări:
1. Asigurarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor în valută de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente la care venitul net anual se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, la nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută, prevăzută la Titlul II – Impozitul pe profit (art. 23, alin. (5), lit. b), în vederea corelării prevederilor.
2. Crearea cadrului legal pentru deducerea din venitul brut din salarii a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, indiferent de faptul dacă acestea sunt plătite în România sau într-un alt stat membru UE sau stat membru al SEE, potrivit prevederilor regulamentelor Uniunii Europene, a legislaţiei SEE sau a convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care România este parte.
3. Includerea în Codul fiscal a posibilităţii de actualizare a preţului mediu pentru determinarea venitului impozabil în cazul veniturilor obţinute de persoanele fizice sub formă de arendă primită în natură.
4. Simplificarea tratamentului fiscal al veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal prin abrogarea prevederilor referitoare la opţiunea contribuabililor de a determina venitul net din arendă în sistem real.
5. Clarificări privind deducerea din veniturile realizate anual din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate.
6. Clarificare de natură tehnică privind neimpozitarea veniturilor obţinute din cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee şi leguminoase pentru producţia de masă verde destinată furajării animalelor deţinute de contribuabilii pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit sau care obţin venituri neimpozabile din activităţi agricole.
7. Stabilirea tratamentului fiscal în cazul persoanelor fizice care primesc materiale publicitare, pliante, mostre, puncte bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor.
8. Introducerea unor prevederi referitoare la termenul scadent al obligaţiei de plată stabilită în urma verificărilor organelor de inspecţie fiscală.
9. Crearea cadrului legal pentru ca persoanele fizice rezidente într-un stat UE sau SEE care obţin venituri impozabile din România, să beneficieze de deducerile fiscale prevăzute de lege pentru contribuabilii rezidenți, ținând seama de situația contribuabilului.
10. Introducerea unor prevederi referitoare la tratamentul fiscal al veniturilor obţinute din străinătate de natura celor obţinute din România în situaţia în care acestea din urmă sunt venituri neimpozabile în sensul că se aplică acelaşi tratament fiscal ca şi pentru cele obţinute din România.
III. Cu privire la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor actul normativ prevede:
1. Modificarea condiţiilor de încadrare în categoria microîntreprinderilor şi de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor:
– introducerea condiţiei de aplicare a acestui impozit dacă ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în total venituri este sub 20%;
– ieşire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor dacă ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în total venituri este peste 20%.
2. Eliminarea din baza de impunere a veniturilor reprezentând diferenţele de curs valutar şi a reducerilor comerciale acordate, pentru reducerea influenţei din cursul valutar şi a unor elemente de venit care sunt reflectate specific din punct de vedere contabil.
IV. Referitor la impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România OUG nr. 102/2013 stipulează:
Reducerea perioadei de deţinere a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice române de la 2 ani la 1 an pentru acordarea scutirii de impozit a veniturilor de natura dividendelor plătite de persoanele juridice române către persoane juridice nerezidente.
Măsura este similară cu prevederea care va fi introdusă pentru persoana juridică română care primeşte dividende de la o filială a ei, în contextul favorizării societăţilor de tip holding.
V. Cu privire la TVA actul normativ stabilește:
1. Modificarea prevederilor referitoare la ajustarea TVA în sensul că nu se impune ajustarea în cazul bunurilor pierdute, distruse sau furate, în condiţiile în care pierderea, distrugerea sau furtul bunurilor sunt demonstrate corespunzător. Măsura este impusă de declanşarea procedurii contencioase împotriva României ca urmare a punerii în întârziere de către Comisia Europeană în dosarul nr.2012/4017 TAXU.
2. Eliminarea condiţiei referitoare la achitarea TVA solicitate la rambursare de către persoanele impozabile nestabilite în România. Potrivit noilor prevederi, rambursările de TVA către persoanele impozabile nestabilite în România se vor acorda chiar dacă TVA solicitată la rambursare nu este achitată, sub rezerva îndeplinirii celorlalte condiţii prevăzute de lege.
3. Excluderea din baza de impozitare a TVA aferentă serviciilor de leasing a costului cu asigurarea bunului care face obiectul contractului de leasing, atunci acest cost este recuperat de societăţile de leasing prin refacturare de la utilizatori, ca urmare a obligativităţii transpunerii în legislaţia naţională a hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-224/11 BGŻ Leasing sp. z o.o.
Excluderea din baza de impozitare a TVA aferentă serviciilor de leasing a costului cu asigurarea bunului care face obiectul contractului de leasing are un impact negativ asupra veniturilor din TVA pentru acele servicii prestate către persoanele neînregistrate în scopuri de TVA.
4. Măsuri de ordin tehnic în scopul alinierii unor prevederi din legislaţia naţională în domeniul TVA cu prevederile Directivei 206/112/CE privind sistemul comun al TVA şi alte măsuri de ordin tehnic.
VI. Referitor la accize:
1. Se interzice vânzarea de ţigarete către persoane fizice la un preţ mai mic decât preţul de vânzare cu amănuntul declarat.
2. Măsuri de ordin tehnic privind reducerea valorii garanţiilor maxime, precum şi precizarea faptului că nivelul garanţiei reduse pentru antrepozitarii autorizaţi nu poate fi mai mic decât nivelul garanţiei minime.
3. Interzicerea practicării vânzărilor cu prime, iar pentru cele din categoria promoţiilor doar în anumite condiţii, pentru produsele accizabile din grupa tutunului prelucrat şi din grupa alcoolului şi băuturilor alcoolice.
4. Stabilirea unui mod de calcul al valorii accizelor în lei, în situaţia în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, în sensul că valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit titlului VII din Codul fiscal în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoare care se actualizează cu media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică, până la data de 15 octombrie.
Media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie a anului 2013 comunicată de Institutul Naţional de Statistică este de 104,77%.
5. Creşterea nivelului accizei la benzina cu plumb de la 547,00 euro/tonă la 637,91 euro/tonă, respectiv de la 421,19 euro/ 1000 de litri la 491,19 euro/1.000 de litri.
6. Creşterea nivelului accizei la benzina fără plumb de la 467,00 euro/tonă la 557,91 euro/tonă, respectiv de la 359,59 euro/1000 de litri429,59 euro/1.000 de litri.
7. Creşterea nivelului accizei la motorină de la 391,00 euro/tonă la 473,85 euro/tonă, respectiv de la 330,395 euro/1000 de litri la 400,395 euro/1.000 de litri.
8. Creşterea nivelului accizei la petrolul lampant (kerosen) – utilizat drept combustibil pentru motor de la 469,89 euro/tonă la 557,39 euro/tonă, respectiv de la 375,91 euro/1000 de litri la 445,91 euro/1.000 de litri.
VII. În ceea ce privește impozitele şi taxele locale:
Se modifică art. 253 alin. (51), în sensul că prevederile acestui articol nu sunt aplicabile doar instituţiilor de credit, ci se extind asupra tuturor persoanelor juridice care aplică Standardele internaţionale de raportare financiară.
VIII. Cu privire la impozitul pe construcţii:
Se instituie un nou impozit asupra valorii construcţiilor, altele decât clădirile pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit titlului IX din Codul fiscal, astfel:
– contribuabili: persoane juridice române; persoane juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene;
– excepţii: institutele naţionale de cercetare-dezvoltare; instituţiile publice; asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial;
– baza impozabilă este reprezentată de valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor, din care se scade:
1. valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform titlului IX din Codul fiscal, de către contribuabil sau proprietar, după caz;
2. valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ teritoriale.
3. valoarea construcţiilor reprezentând terase pe teren arabil, plantaţii pomicole şi viticole conform subgrupei 1.2.9. din grupa 1 a Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.2139/2004, cu modificările ulterioare.
Această deducere din baza impozabilă a avut în vedere atât evitarea dublei impuneri cât şi stimularea agenţilor economici care administrează construcţii din domeniul public de a continua efectuarea de lucrări de consolidare, modernizare sau extindere.
– declararea şi plata: impozitul asupra valorii construcţiilor se datorează începând cu 1 ianuarie 2014 iar calculul şi declararea acestuia se efectuează de către contribuabili anual, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul. Plata se efectuează în două rate egale, până la data de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv;
– cota: 1,5%
Impozitul asupra valorii construcţiilor reprezintă venit la bugetul de stat.
IX. Referitor la redevenţele miniere:
Se majorează cota redevenţelor cuvenite bugetului de stat ca urmare a exploatării resurselor minerale aflate sub incidenţa Legii minelor nr.85/2003.
Majorarea aplicată urmează să fie de 25% faţă de cotele în vigoare, cu excepţia:
– cotei de redevenţă pentru exploatarea metalelor nobile, în cazul cărora majorarea va fi de 50%, respectiv de la 4% din valoarea producţiei miniere la 6% din această valoare;
– cotei de redevenţă pentru exploatarea cărbunilor în cazul cărora cota procentuală a redevenţei rămâne nemodificată faţă de cota în vigoare, respectiv 4%.

Legea nr. 291/2013 pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

Legea introduce, pe lângă varianta tichetelor de masă pe suport de hârtie, şi posibilitatea emiterii de tichete de masă pe suport electronic (carduri bancare).
Tichetele de masă în format electronic sunt bonuri de valoare pe suport electronic destinate exclusiv acordării alocaţiei individuale de hrană a salariaţilor. Acestea pot fi alimentate exclusiv cu valoarea nominală a tichetelor de masă acordate de către angajator şi pot fi utilizate doar pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare. Tichetele de masă emise pe suport electronic nu permit efectuarea de operaţiuni de retragere de numerar.
Angajatorul are libertatea de a decide dacă acordă tichete de masă şi sub ce formă, în urma consultării cu salariaţii, prin organizaţiile sindicale legal constituite sau prin reprezentanţii salariaţilor, după caz.
Valoarea tichetelor de masă pe suport electronic este transferată lunar salariaţilor, în ultima decadă a fiecărei luni pentru luna următoare, de către unitatea emitentă de tichete de masă pe suport electronic, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face transferul, conform contractului încheiat de unitatea emitentă cu angajatorul.

Tichetele de masă pe suport electronic pot fi utilizate doar în unităţi de alimentaţie publică, magazine alimentare, cantine-restaurant, bufete, care au încheiat contracte de prestare a serviciilor reglementate de prezenta lege cu unităţile emitente de tichete de masă pe suport electronic, şi trebuie să permită utilizarea, în mod exclusiv, în scopul folosirii alocaţiei individuale de hrană.

H.G. nr. 871/2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

H.G. stabileşte majorarea salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 800 lei la 850 lei, din luna ianuarie 2014, şi la 900 lei, începând cu luna iulie 2014.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 850 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,059 lei/oră.

Începând cu data de 1 iulie 2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,357 lei/oră.

Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Stabilirea, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, de salarii de bază sub nivelul celui menţionat mai sus, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.