LEGEA nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante

Legea transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2011/7/U.E. a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacțiile comerciale.
În ceea ce priveşte domeniul de aplicare, legea se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile, constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract încheiat între profesionişti sau între aceştia şi o autoritate contractantă, contractul având ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea şi execuţia lucrărilor publice, a clădirilor şi a lucrărilor de construcţii civile.  Actul normativ nu vizează contractele încheiate cu consumatorii, protejaţi printr-un pachet de reglementări diferite.
Potrivit noii legi, în raporturile dintre profesionişti, termenul de plată nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice. Prin excepţie, părţile pot stipula în contract un termen de plată mai mare, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă, în sensul stabilit de actul normativ. Totodată, părtile nu pot conveni cu privire la data emiterii/primirii facturii. Orice clauză prin care se stipulează un termen de emitere/primire a facturii este lovită de nulitate absolută.
Autorităţile contractante trebuie să execute obligaţia de plată a sumelor de bani rezultând din contractele încheiate cu profesionişti cel târziu la 30 de zile calendaristice, calculate de la:
– data primirii facturii sau a oricărei altei cereri echivalente de plată;
– data recepţiei bunurilor sau prestării serviciilor, dacă data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plată este incertă sau anterioară recepţiei bunurilor sau prestării serviciilor;
– de la recepţie sau verificare, dacă prin lege sau prin contract se stabileşte o procedură de recepţie ori de verificare pentru certificarea conformităţii mărfurilor sau serviciilor, iar autoritatea contractantă a primit factura ori cererea echivalentă de plată la data recepţiei sau verificării ori anterior acestei date.
Prin excepţie de la prevederile de mai sus, în cazul instituţiilor publice din domeniul sănătăţii şi entităţilor publice care furnizează servicii medicale de sănătate, termenul legal de plată pentru obligaţiile băneşti rezultând din contracte încheiate cu profesionişti este de cel mult 60 de zile calendaristice.
În ceea ce priveşte dobânda penalizatoare, în raporturile dintre profesionişti, creanţa constând în preţul bunurilor livrate sau tariful serviciilor prestate produce dobânzi penalizatoare în cazul în care creditorul, inclusiv subcontractaţii acestuia, şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale, iar acesta nu a primit suma datorată la scadenţă, cu excepţia cazului în care debitorului nu îi este imputabilă întârzierea.
Dobânda penalizatoare curge de la scadenţă până la momentul plăţii, în condiţiile dispoziţiilor art. 1535 din Noul Cod civil, iar dacă termenul de plată nu a fost prevăzut în contract, dobânda penalizatoare curge potrivit situaţiilor arătate în cazul executării obligaţiilor de plată de către autorităţile contractante.
Dacă părţile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată potrivit art. 3 din O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii baneşti. Rata de referinţă a dobânzii legale în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru.
Potrivit noii legi, creditorul poate pretinde daune-interese pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea creanţei, în condiţiile neexecutării la timp a obligaţiei de plată de către debitor. Pe lângă aceste sume, creditorul poate cere şi daune interese minimale. Astfel, dacă sunt întrunite condiţiile întârzierii la plată, creditorul poate pretinde debitorului plata contravalorii în lei la data plăţii a sumei de 40 euro, reprezentând daune-interese suplimentare minimale, de la data la care curge dobânda penalizatoare.
De asemenea, legea defineşte noţiunea de clauză abuzivă şi stabileşte reguli referitoare la calificarea clauzelor ca abuzive. Clauzele abuzive sunt lovite de nulitate absolută. Răspunderea patrimonială pentru prejudiciile cauzate de clauzele şi practicile abuzive este atrasă potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009.

ORDINUL nr. 342/2013 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.221/2009 privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu
Societăţile comerciale care işi suspendă activitatea economică au la dispoziţie posibilitatea ca, pe perioada de inactivitate, să nu mai depună la autorităţile fiscale declaraţiile pentru impozitele, taxele şi contribuţiile pe care le datorează bugetului de stat. Această facilitate a fost extinsă şi în cazul persoanelor fizice autorizate care şi-au suspendat activitatea economică, potrivit unui ordin emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ce a intrat deja în vigoare.
Mai exact, ordinul publicat vineri completează procedura de solicitare a regimului derogatoriu cu dispoziţii referitoare la documentele pe care trebuie să le prezinte contribuabilii, persoane fizice.
Astfel, conform reglementărilor emise de A.N.A.F., persoanele fizice autorizate care işi suspendă temporar activitatea şi vor să nu mai depună declaraţii fiscale pe perioada suspendării trebuie să solicite acest lucru Fiscului prin depunerea unei cereri la organul fiscal în a carei evidenţă fiscală aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de impozite, taxe şi contribuţii. Odată cu această cerere, ele trebuie să depună şi dovada înscrierii inactivităţii temporare la registrul comerţului sau la organizaţiile profesionale care au eliberat documentele de funcţionare în baza cărora persoanele respective îşi desfaşoară activitatea, după caz.

HOTĂRÂREA nr. 131/2013 pentru stabilirea măsurilor şi sancţiunilor necesare în vederea respectării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91
Hotărârea creează cadrul instituţional pentru stabilirea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor în sectorul de agricultură ecologică, având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 834/2007 şi ale Regulamentului (CE) nr. 889/2008.
Astfel, constituie contravenţii următoarele fapte:
-folosirea frauduloasă a termenilor de “ecologic”, “biologic”, “organic” sau a abrevierilor acestora, precum “bio”, “eco”, ca mărci comerciale sau practici de utilizare în producţia, procesarea, ambalarea, transportul, depozitarea şi distribuţia produselor, inclusiv pe eticheta produsului, materiale publicitare şi documentele comerciale, care pot induce în eroare consumatorul şi care nu sunt obţinute în conformitate cu regulile de producţie ecologică, prevăzute de art. 23-26 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007. Fapta se sancţionează cu amenda de la 20.000 lei la 30.000 lei şi măsura administrativă de oprire temporară de la comercializare a produselor în cauză până la remedierea deficienţelor constatate;
-nerespectarea de către operatori a regulilor privind producţia, procesarea, ambalarea, transportul, depozitarea, distribuţia şi importul din ţări terţe al produselor ecologice, prevazute de art. 8/15, 18-20, 28, 29, 32 si 33 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007. Contravenţia se sancţionează cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei;
– lipsa documentelor operatorului, respectiv a înregistrărilor obligatorii prin care se poate identifica trasabilitatea produsului în toate etapele de producţie, procesare şi distribuţie, prevăzute de art. 66, 70, 71-73, 73a, 73b, 74-79, 79a, 79b, 79c, 83, 84, 86, 88 si 89 din Regulamentul (CE) nr. 889/2008. Fapta se sancţionează cu amenda de la 25.000 lei la 35.000 lei.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor la operatorii din sistemul de agricultură ecologică se efectuează de către personalul cu atribuţii de inspecţii tehnice în domeniul agriculturii ecologice din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Ştiri Generale

Asiguraţii nu vor mai beneficia de servicii stomatologice gratuite în acest an
Unele categorii de asiguraţi, precum tinerii de până la 18 ani, beneficiarii unor legi speciale sau vârstnicii au dreptul la aproximativ 40 de servicii stomatologice gratuite, printre care se numără consultaţii, tratamentul cariei simple, extracţii sau anestezii. Cu toate acestea, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) a anunţat, recent, că în luna aprilie nu s-au alocat fonduri pentru această facilitate, ceea ce înseamnă că medicii stomatologi nu vor mai putea oferi servicii gratuite sau decontate.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu a alocat fonduri în aprilie pentru asistenţa medicală stomatologică.
Prin adresa C.N.A.S. nr. DB2856/29.03.2013, înregistrată la C.A.S.M.B. cu nr.18459/29.03.2013, se arată că nu s-au alocat fonduri aferente lunii aprilie 2013 pentru <<Asistenţa medicală stomatologică – activitate curentă>>, precizându-se faptul că se află în imposibilitatea de a încheia acte adiţionale pentru luna aprilie 2013 la acest tip de asistenţă.
Mai mult chiar, procesul de contractare pentru acest tip de asistenţă va fi suspendat pentru întreg anul 2013, până la primirea unor precizări suplimentare din partea C.N.A.S.