Legea nr. 6/2013 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2013.

Legea  prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2013 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinații și pe ordonatori principali de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetele instituțiilor publice finanțate parțial din venituri proprii, precum și reglementări specifice exercițiului bugetar al anului 2013.
Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii se stabileşte la venituri în suma de 50.703,8 milioane lei, iar la cheltuieli, în suma de 50.703,8 milioane lei.
Sistemul de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale se stabileşte la venituri în sumă de 291,7 milioane lei, iar la cheltuieli, în sumă de 105 milioane lei, cu un excedent de 186,7 milioane lei.
Bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj, se stabileşte la venituri în sumă de 1.476 milioane lei, iar la cheltuieli, în sumă de 1.689 milioane lei.
Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 este de 2.223 lei.
Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în condiţiile legii, în cazul:
– asiguratului sau pensionarului, la 2.223 lei;
– unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 1.112 lei.
Cotele de contribuții sociale obligatorii pentru anul 2013 sunt cele prevazute la art. 29618 alin. (3) lit. a), d), e) si f) din Codul fiscal.
În cota de contribuție individuală de asigurări sociale prevazută la art. 29618 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal este inclusă şi cota de 4% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevazută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat,
În anul 2013 nu se acordă credite în condiții avantajoase, respectiv fonduri nerambursabile prevăzute de Legea nr. 76/2002.
Ordinul ministrului sănătăţii nr. 85/2013 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor art. 699 alin. (1) si (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii referitoare la medicamentele utilizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale.
Normele se referă la medicamentele care nu deţin autorizaţie de punere pe piaţă validă în România şi care sunt necesare pentru rezolvarea unor nevoi speciale. Nu intra în sfera de reglementare a normelor medicamentele care fac obiectul unui studiu clinic desfăşurat în România şi nici prescrierea unui medicament în afara indicaţiilor terapeutice aprobate.
Decizia cu privire la faptul că un pacient are nevoi speciale ce nu pot fi satisfăcute de medicamentele autorizate de punere pe piaţă aparţine medicului în îngrijirea căruia se află pacientul respectiv. Prescrierea medicamentului pentru nevoi speciale trebuie să respecte indicaţiile terapeutice pentru care a fost autorizat medicamentul, iar prescripţia medicală trebuie să fie însoţită de un document justificativ.
Medicamentul pentru nevoi speciale trebuie să fie autorizat cel puţin într-un stat din Spaţiul Economic European sau într-o ţară terţă.
Autorizaţia privind furnizarea de medicamente pentru nevoi speciale poate fi emisă numai pentru distribuitorii angro, autorizaţi de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.

Ştiri Generale

Strategia Guvernului pentru a-i convinge pe investitori să finanţeze autostrăzi: Concesionarii care nu-şi recuperează banii din taxă vor primi diferenţa de la stat
Guvernul intenţionează să modifice regimul actual al concesiunii de autostrăzi în sensul ca în contractul încheiat cu investitorul să fie inclus şi angajamentul ca, dacă investiţia nu este recuperată în cuantumul estimat din taxa pe autostradă, statul să suporte diferenţa de la buget.
„Guvernul va discuta o soluţie legislativă în ceea ce priveşte concesiunea. Concesiunea se face din banii investitorilor, cu taxă pe autostrăzi, însă statul român trebuie să se oblige că plăteşte diferenţa între ceea ce au calculat investitorii că trebuie să obţină ca şi încasări şi ceea ce eventual nu încasează.
În luna ianuarie, agenţia Mediafax a anunţat că Guvernul va abroga actuala lege a parteneriatului public-privat, în urma criticilor formulate atât de Comisia Europeană, cât şi de reprezentanţii mediului de afaceri, şi va promova în regim de urgenţă un nou act normativ în domeniu.
Guvernul estimează că va asigura în acest an 3,4 miliarde lei (777,5 milioane euro) din fonduri externe şi 881,9 milioane lei (201,6 milioane euro) de la buget pentru construcţia de autostrăzi şi reabilitări de drumuri naţionale, finanţarea fiind calculată pentru proiectele considerate prioritare.
Pe lista principalelor proiecte de infrastructură finanţate în acest an au fost incluse, printre altele, Autostrada Orăştie-Sibiu (cu o alocare de 699 milioane lei integral din fonduri externe nerambursabile postaderare), Autostrada Cernavodă-Constanţa (435,4 milioane lei, din care 9,8 milioane lei din fonduri externe nerambursabile postaderare şi 425,6 milioane lei din fonduri externe rambursabile), Autostrada Lugoj-Deva (430 milioane lei integral din fonduri externe nerambursabile postaderare), Autostrada Bucureşti-Braşov (369 milioane lei integral din bugetul de stat), Autostrada Arad-Timişoara şi By- pass Arad (250,7 milioane lei, din care 18,7 milioane lei din fonduri externe nerambursabile postaderare şi 231,9 milioane lei din fonduri externe rambursabile), Autostrada Braşov-Cluj-Borş (188,3 milioane lei integral din bugetul de stat), Autostrada Nădlac-Arad (170 milioane lei integral din fonduri externe nerambursabile postaderare), varianta de ocolire a oraşelor Deva-Orăştie la standard de autostradă (324,4 milioane lei integral din bugetul de stat).