HOTĂRÂRE nr. 84/2013 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004

Prin modificările survenite s-au introdus reguli fiscale pentru contribuabilii care aplica reglementările contabile conforme cu standardele internaţionale de raportare financiară, potrivit căruia aceştia, pentru determinarea profitului impozabil, vor avea în vedere anumite reguli.
S-au adus modificări şi normelor referitoare la veniturile obţinute de persoanele juridice străine din proprietăţi imobiliare şi din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare, astfel că persoana juridică străină care realizează veniturile menţionate la art. 30 alin. (1) din Codul fiscal declară şi plăteşte impozit pe profit, potrivit art. 35 din Codul fiscal, luând în calcul atât impozitul pe profit trimestrial, reţinut potrivit prevederilor art. 30 alin (4) din Codul fiscal de către cumpărător, persoana juridică română sau sediu permanent al unei persoane juridice străine, după caz, cât şi impozitul pe profit trimestrial, declarat potrivit prevederilor art. 30 alin (3) din Codul fiscal.
La veniturile neimpozabile se adaugă un nou punct potrivit căruia este considerat bun mobil din patrimoniul personal masa lemnoasă exploatată în regie proprie de persoanele fizice potrivit Codului silvic sau într-o formă de asociere din pădurea proprietate personală în volum de maxim 20mc/ha. Veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea pădurii în mod direct sau prin intermediul formelor de proprietate asociative sunt venituri neimpozabile.
La veniturile din salarii se dau explicaţii clare potrivit cărora sunt asimilate veniturilor din salarii şi remuneraţia plătită avocatului coordonator numit sau ales pentru activitatea de coordonare desfăşurată în cadrul societăţii civile profesionale de avocaţi şi societăţii profesionale cu răspundere limitată precum şi indemnizaţia primită de angajat pe perioada detaşării, delegării în altă localitate, în ţară sau străinătate, în interes de serviciu, precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, în măsura în care depăşesc de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre de guvern pentru sectorul public.
Se precizează că nu sunt impozabile şi nu se declară în România  în sensul impozitului pe veniturile din salarii acele venituri obţinute de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate în  străinătate şi plătite de un angajator nerezident.
Referitor la stabilirea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor, respectiv arenda, se aduc unele completări care prevăd faptul că în cazul în care arenda se plăteşte în natură, pentru determinarea bazei impozabile se vor avea în vedere preţurile medii ale produselor agricole, ultimele comunicate de către Consiliile judeţene, respectiv cel al municipiului Bucureşti, după caz, în a cărui raza teritorială se află terenul arendat. Modalitatea concretă de reţinere la sursa a impozitului se stabileşte prin acordul părţilor.
În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile microinteprinderilor, persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 îndeplinesc condiţiile impuse de lege pentru anul 2013, vor aplica plata impozitului pe veniturile microinteprinderilor începând cu data de 1 februarie 2013. În plus, persoanele juridice române pentru care perioada de inactivitate temporară/nedesfășurare a activităţii încetează în cursul anului aplică sistemul de impunere pe veniturile microinteprinderilor, pentru anul respectiv, începând cu trimestrul în care încetează perioada de inactivitate temporară/nedesfășurare a activităţii. Persoanele juridice nou-înfiinţate care nu au optat până la data de 31 ian 2013 pentru acest sistem, nu sunt obligate să îl aplice începând cu 1 februarie 2013 pentru anul în curs.
Sunt aduse clarificări în ce priveşte impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, potrivit cărora începând cu 1 februarie 2013 pentru veniturile prevăzute de art 115 alin 1, lit a) – g), k) şi l) din Codul fiscal plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii, se aplică  impozit de 50% asupra acestor venituri, indiferent dacă rezidența persoanei se află într-un stat cu care România are sau nu încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri.
Acelaşi impozit se aplică şi dobânzilor la depozitele la vedere/conturi curente, depozite la termen la bănci sau instituţii de credit din România, dacă sunt plătite într-un stat cu care România nu are încheiat instrument juridic pentru schimb de informaţii, chiar dacă există sau nu convenţie de evitare a dublei impuneri între cele două state. Pentru veniturile din dobânzi  la depozitele la vedere/conturi curente, depozite la termen la bănci sau instituţii de credit din România se aplică cota de 16 % atunci când veniturile sunt plătite într-un stat cu care România are încheiat instrument juridic în baza căruia se face schimb de informaţii şi beneficiarul nu face dovada rezidenței fiscale.
În ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată, potrivit noilor modificări nu constituie livrare de bunuri în sensul art 128, alin 1 Cod fiscal bunurile de valoare mică acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol, dacă valoarea fiecărui cadou oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. Dacă persoana oferă cadouri ce depăşesc suma de 100 lei, exclusiv TVA, însumează valoarea depăşirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plata şi colectează taxa, dacă aceasta este deductibilă total sau parţial.
În ce priveşte baza de calcul a contribuţiilor sociale, indemnizaţiile primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi străinătate, în interes de serviciu şi care depăşesc plafonul de 2,5 ori nivelul stabilit prin hotărâre de guvern pentru sectorul bugetar, suma ce depăşeşte acest plafon va fi considerată venit asimilat salariului şi va fi cuprins în baza de calcul al contribuţiilor sociale individuale.
Pentru persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, precum şi a contractelor de agent, activităţi de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și extrajudiciară, încadrarea în plafonul reprezentând de 5 ori salariul mediu brut, se face de către plătitorul de venit.

HOTĂRÂRE nr. 88/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule
Actul normativ prevede că timbrul se aplică autovehiculelor din categoriile M (1), M (2), M (3) şi N (1), N (2), N (3), autovehicule în cazul cărora în rubrica 1 „Categoria” din cartea de identitate a vehiculului este înscris unul dintre codurile: M (1), M (1) G, M (2), M (2) G, M (3), M (3) G, N (1), N (1) G, N (2), N (2) G, N (3) sau N (3) G.
Pentru autovehiculele înmatriculate în România după data de 1 ianuarie 2007, pentru care se solicită transcrierea dreptului de proprietate, timbrul se achită şi în cazul în care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării. Timbrul se achită şi în situaţia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri în baza căreia s-a realizat înmatricularea, potrivit reglementărilor în vigoare la momentul înmatriculării. Timbrul se achită şi în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plată taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat.
Timbrul se calculează de organul fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care reprezintă în cazul persoanelor juridice, şi al persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii liberale – organul fiscal la care persoana este înregistrată ca plătitor de impozite şi taxe, iar în cazul persoanelor fizice – organul fiscal în a cărui rază teritorială persoana fizică îşi are domiciliul fiscal.
În vederea calculării timbrului de către autoritatea fiscală, contribuabilii trebuie să prezinte, în copie şi în original cartea de identitate a vehiculului, documente care atestă dobândirea dreptului de proprietate asupra autovehiculului pentru care se solicită plata timbrului de către contribuabil, iar în cazul autovehiculelor rulate achiziţionate din alte state, un document din care să rezulte data primei înmatriculări a acestora.
Normele mai fac precizări referitoare la formula de calcul a timbrului, determinarea deprecierii reale a unui autovehicul rulat şi reducerea suplimentară a timbrului. De asemenea se fac menţiuni referitoare la restituirea sumelor rezultate ca diferenţă între taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu, restituirea sumelor reprezentând valoarea reziduală a taxei plătite şi restituirea sumelor reprezentând diferenţele de timbru rezultate în urma contestării acestuia.

Ştiri Generale

Noua lege privind restituirea clădirilor naţionalizate a fost lansată în dezbatere publică
Proiectul de lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România a fost lansat în dezbatere publică de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Conform proiectului legislativ, noile dispoziţii se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a noilor reguli, precum şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii.
În acelaşi timp, de noile prevederi pot beneficia şi persoanele care au pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului cereri a căror analiză a fost suspendată în temeiul hotărârii pilot anunţată în cauză Maria Atanasiu şi alţii împotriva României.
Proiectul de act normativ stabileşte că imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora în natură. În acest caz, condiţia impusă de lege proprietarilor va fi să păstreze destinaţia imobilelor retrocedate timp de 25 de ani.  Această obligaţie se aplică inclusiv terenurilor aferente imobilelor retrocedate.
În situaţia în care restituirea în natura a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, compensarea prin puncte este singura măsură reparatorie în echivalent care se acorda, un punct având valoarea de un leu.
În vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, este necesară emiterea, de către Comisia Naţională, a unei decizii de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv. Odată dată această decizie, punctele acordate pot fi valorificate prin achiziţionarea la licitaţia publică naţională de imobile din Fondul naţional, începând cu data de 1 ianuarie 2016.
Proiectul stabileşte că în termen de 3 ani de la primirea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deţinătorul care face dovada că a participat la cel puţin două licitaţii naţionale de imobile poate opta pentru valorificarea punctelor şi în numerar.
Conform dispoziţiilor, aceste sume vor fi plătite de Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.