Taxa de timbru pentru acțiunile civile ce decurg din dosare penale

Prin articolul de față vom supune analizei timbrarea acțiunilor civile pentru despăgubirile civile ce decurg dintr-o cauză penală, fiind formulate pe cale separată.
Sediul materiei cu privire la aceasta insistuție juridică se găsește la articolul 29 alin. 1 lit. i) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Titlul acestui articol a fost intenționat ales în această variantă, cu toate că articolul de lege mai sus menționat se referă defapt la cererile de chemare în judecată care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru.
Motivul supunerii analizei acestui articol l-a reprezentat tocmai jurisprudența neuniformă ce a fost generată de aplicarea acestuia.
Conținutul acestui articol este următorul: „Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare referitoare la: […] i) cauzele penale, inclusiv despagubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea.”
La o primă analiză acest articol poate lăsa loc la interpretări. Tocmai de aceea s-a și formulat o excepție de neconstituționalitate cu privire la acest articol, Curtea stabilind prin Decizia nr. 387/2015 că dispozițiile acestui articol sunt constituționale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând dintr-o cauză penale, în condițiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârșirii acesteia, era prevăzută ca infracțiune.
Această excepție de neconstituționalitate a survenit pe fondul apariției a tot mai multe astfel de situații, generate de intrarea în vigoare a noului cod penal la data de 01 februarie 2014.
Situația cea mai des întâlnită în practică este dezincriminarea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, pentru situația în care numărul de zile de îngrijiri medicale este sub 90. Așadar, o faptă (cele mai dese astfel de fapte sunt accidentele rutiere) săvârșită înainte de data de 1 februarie 2014, care a produs persoanei vătămate traumatisme vindecabile întru-un număr de sub 90 de zile de îngrijiri medicale, îndeplinea elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă. Ulterior datei de 1 februarie 2014, după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, această fapta a fost dezincriminată, întrucât pentru a cădea sub incidența legii penale s-a impus ca numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea victimei trebuiau să fie peste 90. Soluția evidentă pronunțată într-un asemenea dosarul penal este de clasare a cauzei, în temeiul art. 16 lit. b) Cod Pr. Pen., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală.
Problema care apare în acest moment este situația acțiunii civile a persoanei vătămate, sau cu alte cuvine posibilitatea victimei de a fi despăgubită pentru prejudiciul moral și material suferit ca urmare a acțiunii autorului.
În lumina dispozițiilor art. 29 alin. 1 lit.i) din OUG nr. 80/2013, concluzia evidentă care ar trebui să se desprindă este aceea că persoana vătămată are deschisă calea unei acțiuni civile pe rolul instanței civile, îndreptată împotriva persoanelor responsabile de producerea prejudiciilor. Și subliniem, promovarea acestei acțiuni ar trebui să fie scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Soluția este una firească, confirmată de altfel și de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 387/2015.
Cu toate acestea, în practică, instanțele de judecată în procedura regularizării cererii de chemare în judecată emit rezoluții prin care obligă reclamanții la plata taxei de timbru calculată la valoarea pretențiilor din cuprinsul cererii, după regulile cuprinse la art. 3 din OUG nr. 80/2013. În mod evident rezultatul acestor calcule este unul deosebit de mare, care în cele mai multe cazuri descurajează justițiabilii de a mai continua procesul intentat.
Cu toate că în cuprinsul art. 39 din OUG 80/2013 este reglementată posibilitatea contestării modalității de stabilire a taxei judiciare de timbru, prin intermediul cererii de examinare, așa cum spuneam justițiabilii renunță după primirea rezoluției din partea instanței. Cei care totuși îndrăznesc să continue, pot obține totuți, în această procedură corectarea situației cu privire la plata taxei de timbru, conform literei legii și jurisprudenței constituționale.
Există din păcate situații în care, în ciuda reglementării exprese cuprinse în articolul 29 alin. 1 lit. i) din OUG 80/2013, în forma interpretată prin Decizia nr. 387/2015, ca o astfel de cerere de reexaminare să fie respinsă. Motivele nu pot fi decât omisiunea vădită a instanței de judecată de a lectura litera legii și de a o aplica.

Din păcate situațiile mai sus prezentate sunt tot mai dese în practică, având în vedere intrarea în vigoare a Noului Cod Penal la data de 1 februarie 2014, care cuprinde o serie de dezingriminări ale unor infracțiuni, situații ce ne crează cereri referitoare la despăgubiri pentru prejudicii materiale și morale decurgând dintr-o cauză penală, care însă sunt taxate la valoarea despăgubirilor solicitate.