Redobândirea cetățeniei române

Nu este o noutate faptul că majoritatea cererilor de obținere a cetățeniei române adresate Autorității Naționale pentru Cetățenie provin din Ucraina și din Republica Moldova, însă pe fondul invaziei ruse din Ucraina, este posibil ca numărul acestor cereri să crească exponențial în următoarea perioadă.
Este prin urmare important de știut că cetăţenia română poate fi redobândită sau se poate acorda persoanelor care au fost cetăţeni români şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi pentru descendenţii acestora până la gradul III. Aceștia își pot păstra cetăţenia străină, stabilindu-și domiciliul în ţară, sau își pot stabili domiciliul în străinătate.
Solicitanții trebuie să fie majori, să dovedească prin comportament, acțiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, să nu întreprindă sau să sprijine acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale, şi să declare că nici în trecut nu au întreprins asemenea acţiuni. De asemenea, aceștia trebuie să fie cunoscuți cu o bună comportare şi să nu fi fost condamnați în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români.
Cererile pentru redobândirea cetățeniei române sunt scutite de taxe și pot fi depuse la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, la sediul din București sau la birourile teritoriale ale A.N.C. din Iaşi, Galaţi și Suceava. Cererile se depun personal şi doar în cazuri temeinic justificate prin acte doveditoare, în baza unei aprobări prealabile scrise, printr-un mandatar cu procură specială şi autentică. Cererile pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din țara de domiciliu/reședință a solicitantului, care le vor trimite de îndată Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
Conform comunicatului de pe site-ul A.N.C., începând cu data de 06.12.2021, actele întocmite sau legalizate de o autoritate străină sau de un agent public străin și care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea / redobândirea cetățeniei române se impun a fi apostilate de autoritățile din statul respectiv sau, după caz, supralegalizate de misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din acel stat ori de către Ministerul Afacerilor Externe al României, în sens contrar cererile privind cetățenia română nu vor fi înregistrate de angajații Autorității Naționale pentru Cetățenie.
Cererea de redobândire a cetățeniei se soluționează în termen de 5 luni de la data înregistrării, conform prevederilor art. 16 alin.2 lit. c din Legea cetățeniei române nr. 21/1991. Spre aceeași concluzie converg și prevederile inserate în preambulul OU 5/2010 de înființare a Autorității Naționale pentru Cetățenie: ”ţinând cont de necesitatea creării cât mai rapide a instrumentelor legale prin care Comisia pentru cetăţenie să poată soluţiona în termenul de 5 luni prevăzut expres în Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de redobândire şi acordare a cetăţeniei române”. În majoritatea situațiilor acest termen nu este respectat de către A.N.C., ceea ce atrage posibilitatea acționării autorității în instanță în vederea soluționării cu celeritate a cererilor formulate.
După ce Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea cetăţeniei române, acesta emite într-un termen ce nu va depăşi 3 zile ordinul de redobândire a cetăţeniei române, ordin care se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la data emiterii ordinului.
În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, persoanele care au redobândit cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România. Așadar, cetăţenia română se redobândeşte de la data depunerii jurământului de credinţă față de România.
În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.

Autor: avocat Roxana Talpeș