Despre posibilitatea recuperării creanțelor prin executarea silită a părților sociale

Odată cu intrarea în vigoare a noului cod de procedură civilă (15 februarie 2013) s-a întrezărit posibilitatea executării silite a părților sociale dintr-o societate cu răspundere limitată.

Elementul de noutate adus de noul cod de procedură civilă era art. 756, care prevede în alin. (3) faptul că „vânzarea acţiunilor la societăţile închise şi a părţilor sociale se face în mod amiabil, potrivit art. 753, iar în lipsă, de către executor, prin licitaţie publică, dacă legea nu prevede un sistem special privind circulaţia acestora.”

Această nouă posibilitate de executare silită părea a fi însă în neconcordanță cu prevederile Legii nr. 31/1990 a societăților, în special art. 66 care prevedea în alin. (1) că ”pe durata societăţii, creditorii asociatului pot să-şi exercite drepturile lor numai asupra părţii din beneficiile cuvenite asociatului din bilanţul contabil, iar după dizolvarea societăţii, asupra părţii ce i s-ar cuveni prin lichidare”, iar potrivit alin. (2) “creditorii prevăzuţi la alin. (1) pot totuşi popri, în timpul duratei societăţii, părţile ce s-ar cuveni asociaţilor prin lichidare sau pot sechestra şi vinde acţiunile debitorului lor.“

Practic, art. 66 din Legea nr. 31/1990 se rezuma strict la sechestrarea și vânzarea acțiunilor, fără a face nici o referire la părțile sociale deținute de către debitor, astfel că, pe bună dreptate au existat opinii diferite, una în favoarea executării silite a părților sociale, date fiind prevederile noului cod de procedură civilă, iar cealaltă împotriva executării silite a părților sociale, date fiind prevederile legii societăților.

Pentru a transmite foarte clar ideea legalității executării silite a părților sociale, prin Legea nr. 152 din 18 iunie 2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerţului s-a dispus modificarea alin. (2) al art. 66 din Legea nr. 31/1990, astfel că potrivit formei actuale “creditorii prevăzuţi la alin. (1) pot totuşi popri, în timpul duratei societăţii, părţile ce s-ar cuveni asociaţilor prin lichidare sau pot sechestra şi vinde acţiunile ori părţile sociale ale debitorului lor.”

Așadar, în eventualitatea, destul de des întâlnită în ultima perioadă, în care în urma verificărilor efectuate de către executorul judecătoresc și/sau de către creditor, se constantă că debitorul nu deține bunuri mobile sau imobile și nici sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale, singura posibilitate de recuperare a creanței ar fi executarea silită a părților sociale.

Executarea silită sub forma urmăririi mobiliare a părților sociale se poate realiza în temeiul oricărui titlu executoriu, cu excepția celor care vizează bunuri imobile.

Pentru a se putea iniția acest tip de executare silită, debitorul trebuie să dețină părți sociale într-o societate comercială, fapt ce poate fi verificat inclusiv de către creditor anterior demarării procedurii de executare silită princtr-o solicitare adresată Oficiului Național al Registrului Comerțului.

În ceea ce privește procedura de executare silită a părților sociale, potrivit prevederilor codului de procedură civilă, dacă vânzarea părților sociale se face de către executor sau de către un agent specializat, acesta va întocmi un caiet de sarcini care va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii vânzării, actul constitutiv al societăţii, numărul şi felul părţilor sociale supuse vânzării, garanţiile constituite asupra lor, clauzele speciale privind vânzarea sau cesiunea acestora şi drepturile de preferinţă acordate asociaţilor, situaţia financiară anuală pe ultimele două exerciţii financiare, precum şi orice documente necesare pentru aprecierea consistenţei şi valorii drepturilor societare aferente părţilor sociale scoase la vânzare.

Caietul de sarcini astfel întocmit va fi comunicat debitorului, creditorului, societăţii emitente şi celorlalţi asociaţi, pentru a formula eventuale obiecţiuni, în termen de 5 zile de la comunicare, sub sancţiunea decăderii. Executorul judecătoresc va soluţiona obiecţiunile, prin încheiere executorie, dată cu citarea părţilor, iar dacă nu se formulează obiecţiuni sau acestea sunt respinse, urmărirea va continua potrivit legii.

Astfel, în lipsa acordului părților, executorul judecătoresc va proceda la vânzarea prin licitație publică a părților sociale. În acest sens se vor efectua 3 strigări succesive, urmând a se reduce prețul de pornire cu 25% de fiecare dată când nu se obține prețul de începere al licitație. Dacă  se ajunge la cea de-a treia strigare și tot nu se obține prețul de pornire (50% din valoarea de evaluare), părțile sociale vor fi vândute la cel mai mare preț oferit.

După închiderea licitației, adjudecatarului îi va fi eliberat un certificat de adjudecare în baza căruia va putea obține transferul părților sociale pe numele său.

În acest fel creditorul va reuși să își recupereze creanța, fie prin sumele obținute la licitația publică de vanzarea a părților sociale, fie prin preluarea părților sociale în contul creanței și valorificarea ulterioară a acestora.