Reconstruirea dreptului de proprietate în cazul foștilor membrii cooperatori

Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 18/1991: “(1) Sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii”.

Astfel, potrivit art. 23, de reconstituirea dreptului de proprietate beneficiază membrii cooperatori sau succesorii acestora care sunt proprietari ai caselor şi ai anexelor gospodăreşti, care sunt amplasate pe terenuri ce au fost proprietatea lor, înainte de cooperativizare, terenuri care, după cooperativizare, au fost atrebuite, de regulă, ca loturi de folosinţă, către foştii proprietari.

Persoanele care sunt îndreptăţite să ceară reconstituirea dreptului de prorietate în virtutea art. 23 din Legea 18/1991 sunt proprietarii construcţiilor care şi-au edificat aceste construcţii pe loturi atribuite de către cooperativa agricolă de producţie, dacă aveau calitatea de membrii cooperatori sau alte persoane îndreptăţite, şi dobânditorii construcţiilor prin acte de înstrăinare, încheiate cu foştii membrii cooperatori.

Potrivit alin. 2 şi 3 al aceluiaşi articol: (2) Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie…(2¹) În cazul Înstrăinării construcţiilor, suprafeţele de teren aferente prevăzute la alin. (2) sunt cele convenite de părţi la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă”.

Prin urmare, obiect al dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate îl consituie terenul aferent casei de locuit şi anexele gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, cu condiţia ca acest teren să fi fost proprietatea fostului memebru cooperator, teren ce a fost preluat de către cooperativa agricolă de producţie în orice mod şi care a fost atribuit ca lot de folosinţă acestui membru cooperator, care este proprietarul casei şi anexelor gospodăreşti.

Prin excepţie, foştii proprietari nu vor dobândi dreptul de proprietate, în condiţiile menţionate, în cazul în care terenurile preluate au fost atribuite de către cooperativa agricolă de producţie unor alte persoane pentru construirea de locuinţe sau anexe gopodăreşti sau în cazurile în care potrivit legii nu se poate restitui terenul în natură. În acest sens, în practica judiciară, s-a reţinut că dispoziţiile art. 24 din Legea 18/1991 stabilesc că terenurile din intravilan care au fost atribuite de cooperative, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptăţite, pentru construcţia de locuinţe şi anexe gospodăreşti, rămân şi se înscriu în proprietatea actualilor deţinători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate, indiferent în ce mod, de la foştii proprietari. Aceştia din urmă vor fi compensaţi cu o suprafaţă de teren echivalentă, în intravilan, sau, în lipsă, cu teren extravilan în imediata vecinătate. Deci, în conflictul de drepturi dintre foştii proprietari de terenuri ce, pe timpul colectivizării, au fost ocupate de construcţiile unor terţi şi deţinători actuali ai acestor construcţii, legea, fie din considerente de echitate, fie din raţiuni de stabilitate a raporturilor juridice, i-a preferat pe aceştia din urmă, înţelegând să dispună compensarea celor dintâi cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan ori, după caz, în extravilan, în imediata vecinătate a terenurilor ocupate de construcţii.

Pentru suprafeţele de terenuri pentru care a operat reconstituirea dreptului de proprietate, reconstituirea a intervenit ca efect al aplicării Decretului-lege nr. 42/1990, efectul său fiind menţinut de art. 23 alin. (1) din Legea 18/1991, aşa că beneficiarul dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate nu trebuie să mai recurgă la proceudra de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzut de Legea 18/1991.

În consecinţă, apreciem că în aceste cazuri, dacă totuşi asemenea persoane se adresează comisiilor locale de fond funciar pentru a obţine titlul de proprietate, un astfel de titlu va avea efect constatator şi recognitic, iar o astfel de cerere poate fi formulată oricând. În ceea ce priveşte constituirea dreptului de proprietate, apreciem că persoanele îndreptăţite au beneficiat, în virtutea legii, de contituirea dreptului de proprietate, iar ordinul prefectului are caracter declarativ, fiind doar modalitatea concretă în care se realizează atribuirea dreptului de proprietate[1].

Potrivit art. 23 alin. (3) din lege sunt excluse de la constituirea dreptului de proprietate suprafeţele de teren care au fost atribuite foştilor membrii cooperatori cu titlu de lot de folosinţă, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr. 42/1990. Apreciem că această excludere vizează ipoteza în care suprafaţa de teren, ce a reprezentat lot de folosinţă, a fost proprietatea unei alte persoane, întrucât în cazul în care această suprafaţă a fost iniţial proprietatea fostului membru cooperator, atunci acesta va dobândi proprietatea asupra acestei suprafeţe în condiţiile prevăzute de lege. Nu se poate constitui dreptul de proprietate în favoarea fostului membru cooperator, indiferent că lotul de folosinşă este în intravilan, în continuare grădinii sau în extravilan, cu excepţia celor strămutaţi, pentru realizarea unor investiţii de interes local sau de utilitate publică.

[1] Viorel Terzea, Legile fondului funciare. Comentarii şi explicaţii. Ediţia 3, edit. C.H.Beck, pag. 165.