Opoziţie la executare sau contestaţie la executare în cazul stingerii sau modificării raportului fundamental dintre părţi

Opoziţia la executare poate să vizeze însăşi valabilitatea biletului la ordin ca act juridic sau executarea silită a unui astfel de titlu, în timp ce contestaţia la executare în cazul biletelor la ordin trebuie să se limiteze strict la aspecte ce ţin de valabilitatea actelor de executare individuale.În ipoteza în care debitorul formulează o contestaţie la executare invocând în motivarea acesteia stingerea obligaţiei de plată pentru care a emis biletele la ordin, deci stingerea raporturilor fundamentale, orice plată ar fi făcut acesta este irelevantă sub aspectul eficienţei juridice a biletului la ordin supus executării silite. Prin urmare stingerea raportului juridic fundamental prin invocarea altor modalităţi de plată ,constituie indiscutabil apărări de fond îndreptate împotriva titlurilor executorii, ce pot fi valorificate numai în condiţiile căii de atac speciale.

Una dintre problemele frecvent apărute în practica judiciară este aceea a căilor de contestare a biletelor la ordin în cazul modificării sau stingerii raportului obligaţional dintre părţi.
Înainte de a tranşa această problemă o să începem cu definirea procedurilor de contestaţie la executare şi opoziţie la executare.
Articolul 399 alineatul 3 din Codul de procedură civilă prevede că, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de către o instanţă judecătorească, se pot invoca, în contestaţia la executare, apărări de fond, împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop, o altă cale de atac.
Astfel prin intermediul contestaţiei la executare se pot ataca pe fond titluri executorii care nu sunt emise de instanţele judecătoreşti sau titluri faţă de care legea nu prevede o altă procedură de contestare pe fond.
Opoziţia la executare reglementată de Legea 58/1934 este concepută ca o cale de atac prin intermediul căruia, debitorul care a primit somaţia emisă conform prevederilor art.61 alin.6 poate invoca excepţii de nulitate a titlului cambial, în condiţiile art.63 din aceeaşi lege.
În cazul biletelor la ordin Legea 58/1934 instituie o procedură de contestare pe fond şi anume opoziţia la executare.
Cu alte cuvinte, opoziţia la executare poate să vizeze însăşi valabilitatea biletului la ordin ca act juridic sau executarea silită a unui astfel de titlu, în timp ce contestaţia la executare în cazul biletelor la ordin trebuie să se limiteze strict la aspecte ce ţin de valabilitatea actelor de executare individuale.
Adesea, în relaţiile comerciale intervine situaţia în care creditorul solicită ca o garanţie a efectuării plăţilor, emiterea unor bilete la ordin. Ulterior acestui moment pot apărea diferite situaţii prin care raportul fundamental dintre părţi să se modifice sau să se stingă. În acest sens cu titlu de exemplu expunem următoarele situaţii: achitarea sumei de bani pentru plata căreia a fost emis biletul la ordin, printr-o cesiune de creanţă, completarea abuzivă a biletului la ordin, susţinerile debitorului că sumele înscrise în biletele la ordin ce sunt plăţi aferente unor facturi fiscale, au fost stinse prin alte modalităţi etc. Este extrem de important în astfel de situaţii de a cunoaşte care este procedura ce trebuie urmată.
Potrivit prevederilor legale, biletul la ordin conferă certitudinea dreptului de creanţă împotriva debitoarei, în sensul că acest drept nu suferă nici o influenţă din partea raportului juridic original acesta neputând fi combătut sau completat ori interpretat cu alte înscrisuri sau cu împrejurări de fapt. Debitoarea în calitate de emitent al titlului s-a obligat să achite o sumă de bani nu în virtutea raportului juridic original, ci exclusiv in virtutea semnării titlului.
Emiterea unui bilet la ordin are la bază raporturi juridice anterioare între persoanele în cauză, care au ca izvor anumite acte juridice. În temeiul acestor raporturi juridice, denumite raporturi fundamentale, fiecare persoană are calitatea de creditor sau debitor în raporturile juridice la care participă. Prin emiterea biletului la ordin şi efectuarea plăţii se execută obligaţiile din raporturile juridice preexistente, însă posesorul legitim al titlului îşi exercită dreptul şi emitentul titlului execută obligaţia în temeiul tilului, care conferă drepturi autonome, iar nu în baza raportului juridic care a ocazionat emiterea titlului.
În ipoteza în care debitorul formulează o contestaţie la executare invocând în motivarea acesteia stingerea obligaţiei de plată pentru care a emis biletele la ordin, deci stingerea raporturilor fundamentale, orice plată ar fi făcut acesta este irelevantă sub aspectul eficienţei juridice a biletului la ordin supus executării silite.Astfel cum am menţionat şi în rândurile de mai sus potrivit articolului 399 alineatul 3 din Codul de procedură civilă, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecatorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. Pentru discutarea valabilităţii titlurilor cambiale Legea nr. 58/1934, prin articolul 106 raportat la articolul 62, a prevăzut posibilitatea formulării de către debitor a unei opoziţii la executare, în cadrul căreia poate să invoce excepţii obiective şi subiective prin care să se apere de obligaţia de plată.
În această ambianţă faptică se poate observa că stingerea raportului juridic fundamental prin invocarea altor modalităţi de plată, achitarea sumei prin cesiune de creanţă, neconcordanţe între sumele prevăzute în facturi şi cele din biletele la ordin etc. constituie indiscutabil apărări de fond îndreptate împotriva titlurilor executorii, pe care urmăresc să le lipsească de efecte juridice, presupunând nu numai analizarea dreptului şi a obligaţiei corelative izvorâte din biletele la ordin ca inscrisuri ce conferă drepturi autonome, ci şi a actelor juridice din care decurg acestea, astfel că pot fi valorificate numai în condiţiile căii de atac speciale.
În sprijinul acestor alegaţii facem trimitere la sentinţa civilă pronunţată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca în cadrul căreia instanţa de judecată a reţinut: ‘Raportul juridic care a luat naştere prin emiterea biletului la ordin are un caracter autonom, cauzal, dreptul şi obligaţia corelativă născute din bilete la ordin fiind independente de orice raport juridic obligaţional care ar fi stat la baza emiterii lui întrucât potrivit art. 104, punctul 2 din Legea nr. 58/1934, biletul la ordin cuprinde promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată.’ Totodată prin Sentinţa civilă pronunţată pe rolul Judecătoriei Sector 1 Bucureşti s-au reţinut următoarele: ‘Instanţa a fost investită cu soluţionarea unei contestaţii la executare, iar nu a unei opoziţii la executare, potrivit calificării date de către contestatoare nu poate schimba fundamentul pretenţiei supuse judecăţii, deoarece nu există un text de lege care să o prevadă; articolul 84 din Codul de procedură civilă se referă numai la posibilitatea şi obligaţia instanţei de a da cererii formulate de parte calificarea corectă sub aspectul denumirii, iar nu la posibilitatea de a modifica respectiva cerere. Faţă de aceste considerente, reţinând în aceste condiţii că nu pot fi analizate motivele invocate de către contestatoare, instanţa a respins contestaţia la executare ca neîntemeiată.’
În lumina celor expuse în rândurile de mai sus, menţionăm faptul că pentru a evita o respingere a acţiunii introduse pe rolul instanţelor judecătoreşti în situaţia în care se invocă valabilitatea biletului la ordin ca act juridic sau valabilitatea executării silite în baza unui astfel de titlu, procedura ce trebuie urmată este aceea a opoziţiei la executare prevăzută de legea specială.

Autor: Avocat – Micu Diana