NULITATEA CONTRACTELOR DE ACHIZITIE PUBLICA

Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cuprinde un capitol dedicat nulitatii contractelor de achiziție publica.
În acest capitol sunt indicate situatiile în care contractul de achiziție publica este lovit de nulitate, în întregime sau doar partial, precum și modul în care se judeca o cerere având ca obiect constatarea nulitatii absolute.
Astfel, legea mentioneaza ca orice persoană interesată poate solicita instanţei de judecată constatarea nulităţii absolute a contractului/actului adiţional la acesta încheiat cu încălcarea condiţiilor legale, precum şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.
Un contract de achiziție publica sau un act aditional la acesta este lovit de nulitate absoluta în următoarele cazuri:
a) autoritatea contractantă a atribuit contractul fără să respecte obligaţiile referitoare la publicarea unui anunţ de participare, conform prevederilor legislaţiei în vigoare
b) atunci când autoritatea contractantă urmăreşte dobândirea execuţiei unei lucrări, a unui serviciu sau a unui produs, fapt care ar încadra contractul respectiv în categoria contractelor supuse legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, însă autoritatea contractantă încheie alt tip de contract, cu nerespectarea procedurii legale de atribuire;
c) contractul/actul adiţional la acesta a fost încheiat în condiţii mai puţin favorabile decât cele prevăzute în propunerile tehnice şi/sau financiare care au constituit oferta declarată câştigătoare;
d) nerespectarea criteriilor de calificare şi selecţie şi/sau a factorilor de evaluare prevăzute/prevăzuţi în cadrul anunţului de participare care au stat la baza declarării ofertei câştigătoare, aceasta conducând la alterarea rezultatului procedurii, prin anularea sau diminuarea avantajelor competitive;
e) contractul a fost încheiat înainte de primirea deciziei de soluţionare a contestaţiei de către Consiliu sau de către instanţă sau cu nerespectarea deciziei de soluţionare a contestaţiei.
Prin excepţie, în cazul în care instanţa consideră, după analizarea tuturor aspectelor relevante, că motive imperative de interes general impun menţinerea efectelor contractului, aceasta dispune, în schimb, sancţiuni alternative, care pot consta în:
a)limitarea efectelor contractului, prin reducerea termenului de execuţie al acestuia; şi/sau
b)aplicarea unei amenzi autorităţii contractante, cuprinsă între 2% şi 15% din valoarea obiectului contractului, cuantumul acesteia fiind invers proporţional cu posibilitatea de a limita efectele contractului,
Acordarea de despăgubiri nu reprezintă însă o sancţiune alternativă adecvată.
Cererile prin care se solicită constatarea nulităţii contractelor se introduc în termen de:
a)30 de zile, începând cu ziua următoare:
– publicării anunţului de atribuire a contractului, cu condiţia ca respectivul anunţ să conţină justificarea deciziei autorităţii contractante de a atribui contractul fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
– informării de către autoritatea contractantă a ofertanţilor şi candidaţilor interesaţi cu privire la decizia de atribuire a contractului sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii, cu condiţia ca informarea să fie însoţită de un rezumat al motivelor pertinente care au stat la baza deciziei;
b) 6 luni, începând cu data publicării anunţului de atribuire a contractului; termenul de 6 luni este un termen de decădere.
Autoritatea contractantă înştiinţează ANAP despre orice acţiune prin care se solicită constatarea nulităţii absolute a contractelor în termen de 10 zile de la data luării la cunoştinţă despre introducerea acţiunii.
Litigiile de acest gen se soluţionează de către secţia contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul reclamantului sau pârâtului.
Sentinţa tribunalului poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 30 de zile de la data comunicării, la secţia contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice. Recursul este soluţionat de urgenţă şi cu precădere, într-un termen care nu va depăşi 30 de zile de la data sesizării instanţei.
Hotărârea judecătorească prin care a fost admisă acţiunea în constatarea nulităţii absolute şi s-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară constituie titlu executoriu.