Dreptul la imagine al societatii in mediul online

Libertatea de exprimare trebuie exercitata in anumite limite astfel incat sa nu aduca atingere dreptului la imagine al persoanei fata de care se poarta discutiile. Dreptul la imagine fiind protejat de Constitutia Romaniei, de Noul Cod Civil si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Dreptul la imagine este o componenta importanta atat pentru persoanele fizice cat si pentru persoanele juridice. Vatamaraea acestuia prin mijloacele de comunicare (internet, publicatii in ziar) poate fi sanctioanta de catre instanta de judecata.
Potrivit, art 252 din NCC « orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică. »
In prezent, prin modificarile aduse de noul cod civil, s-a prevazut expres la art. 257 din NCC ca dispozitiile mentionate in capitoulul privind « dreptul la imagine » se aplica atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice.
Pentru încălcarea drepturilor nepatrimoniale, persoana juridică poate pretinde despăgubiri, materiale sau morale, precum şi alte mijloace de reparare a prejudiciului, şi poate să utilizeze mijloacele de apărare a drepturilor personalităţii.
Dreptul la propria imagine este un drept garantat de Constitutia României, de Tratatele internaţionale la care Romania este parte, dar şi de Noul Cod Civil.
Astfel, potrivit art. 30 alin. 6 din Constituţia României: Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. De asemenea, potrivit art. 73 din Noul Cod Civil: Orice persoană are dreptul la propria imagine.
Dreptul la propria imagine, este un drept al personalităţii fiind un drept primordial pentru fiecare. Facultatea persoanei, de a cenzura folosinţa imaginii sale se fundamentează pe autonomia individuală; ea protejează persoana în libertatea şi intimitatea sa şi uneori chiar în securitatea sa.
Imaginea constituie un bun care face parte din patrimoniul persoanei juridice şi a cărei valoare poate fi diminuată prin acţiunile unor terţe persoane. De multe ori, intalnim pe difertie website-uri discutii purtate de catre persoane « anonime » cu privire la diferite societati comerciale, discutii care in cele mai multe randuri afecteaza imaginea societatii. Aceste discutii, nefiind verificate si cenzurate de catre proprietarii sau administratorii website-urilor. Libertatea de exprimare nu presupune un drept absolut, prin care sa fie vatamate celelalte drepturi protejate prin dispozitiile legale.
Orice discutii purtate pe diferite forumuri care conţin expresii şi comparaţii insultătoare, jignitoare la adresa unor societati comerciale, cu scopul de a le defaima si a le compromite imaginea fata de terti sunt incompatibile cu dispoziţiile art. 3 din CEDO.
Totodata, conform art. 10 alin 2 din CEDO, exercitarea libertăţii de opinie poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru protecţia reputaţiei sau drepturilor altora.
Raportat la libertatea de exprimare si modul de exercitare a acesteia in diferite decizii de speta s-a retinut ca « drept esenţial întro societate democratică, libertatea de exprimare nu poate fi exercitată dincolo de orice limite. Ca orice libertate socială, ea presupune luarea în considerare a unor interese de ordin general, cum sunt siguranţa naţională, integritatea teritorială a statelor, siguranţa publică, apărarea acesteia şi prevenirea săvârşirii unor infracţiuni, protecţia sănătăţii şi a moralei publice, garantarea autorităţii şi imparţialităţii puterii judiciare, precum şi a unor interese de ordin personal şi anume reputaţia şi drepturile ce aparţin altor persoane, împiedicarea de a divulga informaţii confidenţiale. Aceste limitări fiind expuse în art.10 parag.2 din C.E.D.O. Faţă de acestea pentru a intra sub protecţia art.10 parag.1 din C.E.D.O. jurnalistul, însemnând aici şi cel ce prin atribuţiile sale încuviinţează apariţia întro publicaţie a unui anumit articol, trebuie să pună în discuţie aspecte de interes public.” ( Decizia civila nr. 1327/R/27.10.2011 pronuntata de Tribunalul Mehedint)
Cu privire la libertatea de exprimare, intr-o decizie de speta – Cauza Delfi AS vs Estonia- , CEDO s-a pronuntat aratand ca: « in cauza de fata nu exista o incalcare a libertatii de exprimare. Delfi AS a fost obligata la plata de despagubiri, in baza prevederilor legale ale legislatiei civile estoniene, potrivit carora este interzis oricarei persoane cauzarea unui prejudiciu unei alte persoane printr-un fapt ilicit. Delfi AS a fost astfel tinuta raspunzatoare pentru ca nu a prevenit publicarea unor comentarii defaimatoare sau amenintatoare pe website-ul sau si nu a luat, din proprie initiativa, masuri urgente pentru eliminarea acestora. » In acest caz, s-a considerat ca site-ul este furnizor de informatii si exista obligativitatea pentru adminii site-ului de cenzurare si stergere a mesajelor defaimatoare.
Prin urmare, exercitarea libertatii de exprimare in mod public, in mediul online, este subordonată principiului acţionarii cu bună credinţă astfel încât să se ofere publicului informaţii exacte si nu distorsionate.

Autor: Av. Ionela Costea