Divorțul prin acordul părților

În situația existenței unui acord între soți cu privire la desfacerea căsătoriei și în funcție de situația lor specifică (de exemplu dacă au sau nu copii minori sau dacă au sau nu posibilitatea de a se prezenta la interval de 30 de zile în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului pentru a consimți la desfacerea căsătoriei) divorțul se va putea pronunța la finalul uneia din următoarele proceduri: cea judiciară, cea administrativă, sau prin procedura notarială.

Odată cu intrarea în vigoarea a Noului Cod Civil (01.10.2011), în materia divorțului au fost reglementate două noi proceduri aplicabile în caz de acord între soți: divorţul pe cale administrativă și divorțul prin procedura notarială.
Potrivit art. 373 lit. a) din Codul civil, divorţul poate avea loc prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ. Astfel, în situația unei înțelegeri între soți, divorțul se va putea pronunța la finalul din următoarele proceduri: cea judiciară, cea administrativă, sau prin procedura notarială.

Divorțul prin acordul soților pe cale administrativă. Condiții
Divorțul pe cale administrativă presupune desfacerea căsătoriei de către ofițerul de stare civilă de la locul încheierii căsătoriei sau de la ultimul domiciliu comun al soților.
Divorțul prin această procedură este posibil doar atunci când, bineînțeles, soții sunt de acord cu divorţul şi numai dacă aceștia nu au copii minori, născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi.

Divorțul prin acordul soților prin procedura notarială. Condiții
Spre deosebire de ofițerul de stare civilă, notarul public va putea constata divorțul prin acord chiar și în cazul în care există copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi. Acest lucru va fi posibil doar dacă soţii convin asupra tuturor aspectelor ce privesc desfacerea căsătoriei și anume:
– numele de familie pe care să îl poarte după divorţ,
– exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, obligatoriu
– stabilirea locuinţei copiilor după divorţ,
– modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii,
– stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.

Procedura în cazul divorțului pe cale administrativă sau prin procedura notarială.
În conformitate cu prevederile art. 376 alin. 1 din Codul civil, cererea de divorţ se depune de soţi împreună. Prin excepție, cererea de divorţ se poate depune la notarul public şi prin mandatar cu procură autentică.
Ofiţerul de stare civilă sau notarul public înregistrează cererea şi acordă soților un termen de reflecţie de 30 de zile.
La expirarea acestui termen, soţii se prezintă personal, iar ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat. În această etapă, soții trebuie să fie prezenți în mod obligatoriu personal, nefiind cu putință să fie reprezentați, nici chiar prin mandatar cu procură autentică.
Dacă soţii stăruie în divorţ, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul de divorţ fără să facă vreo menţiune cu privire la culpa soţilor.

În următoarele situații, ofițerul de stare civilă sau notarul public va emite o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ şi va îndruma soţii să se adreseze instanţei de judecată:
– unul dintre soți e pus sub interdicție sau nu își poate exprima consimțământul liber și neviciat
– soții nu sunt prezenți personal sau prin mandatar la depunerea cererii de divorț
– unul din soți declară că nu este de acord cu desfacerea căsătoriei, la termenul de 30 de zile acordat pentru reflecție
– soții de împacă sau își retrag cererea de divorț
– soţii nu se înţeleg asupra numelui de familie pe care să îl poarte după divorţ
– în cazul divorțului prin procedura notarială, dacă soții nu se înțeleg cu privire la contribuția fiecăruia la cheltuielile de creștere și educare a copiilor.
– în cazul divorțului prin procedura notarială, soţii nu se înţeleg asupra exercitării în comun a drepturilor părinteşti
– în cazul divorțului prin procedura notarială, dacă din raportul de anchetă socială rezultă că acordul soţilor privind exercitarea în comun a autorităţii părinteşti sau cel privind stabilirea locuinţei copiilor nu este în interesul copilului.

Refuzului ofiţerului de stare civilă sau al notarului public este fără cale de atac. Într-o astfel de situație, soţii se vor putea adresa cu cererea de divorţ instanţei de judecată.
În schimb, pentru repararea prejudiciului rezultat in urma refuzului abuziv al ofiţerului de stare civilă sau notarului public de a constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi de a emite certificatul de divorţ, oricare dintre soţi se poate adresa, pe cale separată, instanţei competente solicitând daune-interese.

Divorțul prin acordul soților pe cale judiciară. Condiții. Procedură
În cazul în care soții sunt de acord cu toate aspetele privitoare la desfacerea căsătoriei însă nu vor sau nu pot să recurgă la procedura administrativă sau la cea notarială, divorțul va putea fi pronunțat de către instanta de judecată.
Acest lucru este posibil indiferent de durata căsătoriei şi indiferent dacă există sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie. Singurele condiții prevăzute de lege sunt ca niciunul dintre soți să nu fie pus sub interdicție și să existe un consimțământ liber și neviciat din parte amândurora.
În această situație, instanța nu va stabili niciun fel de culpă a vreunuia dintre soți la desfacerea căsătoriei. Cei doi vor trebui să convină dacă acela dintre ei care și-a schimbat numele de familie îl va păstra după divorț sau va reveni la numele purtat anterior. Cu toate acestea, instanța va putea încuviința păstrarea numelui chiar și în lipsa unui acord din partea soților, pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soţi (în situația în care soțul care și-a schimbat numele este cunoscut cu acest nume într-un domeniu) sau de interesul superior al copilului.

Anterior întregistrării divorțului la instanța de judecată, soții se vor putea adresa unui mediator pentru a încheia un acord de mediere, tuturor sau doar a unora dintre aspectele divorțului (nume, program vizită, pensie de întreținere, locuința minorului). Acest acord va trebui supus ratificării de către instanța de judecată.
În acest sens, cererea de divorț va fi semnată de ambii soți, care se vor prezenta personal la termenul de judecată pentru a confirma cele conținute în acordul de mediere. Soțul pârât va putea fi reprezentat prin mandatar cu procură autentică dacă va face dovada că are reședința în alt stat și se află î imposibilitate de a se prezenta la termenul de judecată. Soțul reclamant va fi prezent în mod obligatoriu personal.
În această situație, instanța va pronunța o hotărâre prin care va consfinți înțelegerea părților cuprinsă în acordul de mediere.

În situația în care soții nu sunt de acord cu divorțul, singura variantă pentru desfacerea căsătoriei rămâne cea judiciară, prin adresarea unei cereri de divorț întemeiată pe prevederile art. 373 lib. b)-d) din noul Cod Civil.

Autor: Av. Alexandra Soporan