Ce înseamnă intrarea în vigoare a Decretului privind instituirea stării de urgență?

In data de 16.03.2020, având în vedere evoluția negativă privind persoanele infectate cu virusul COVID-19, Președintele României a promulgat Decretul privind instituirea stării de urgență în România, pentru a implementa astfel măsuri care să combată răspândirea Coronavirusului și de a facilita lupta împotriva acestuia de către autoritățile române.

Astfel, acest Decret, publicat în Monitorul Oficial nr. 212/16.03.2020, Partea I, prevede anumite măsuri ce vor fi aplicate pentru o perioadă de 30 de zile, prin intermediul cărora se dorește prevenirea răspândirii virusului COVID – 19. În această perioadă, drepturile constituționale ale cetățeanului pot fi restrânse, în mod gradual, în măsura în care se poate asigura îndeplinirea scopului instituirii stării de urgențe. Aceste drepturi sunt: dreptul la libera circulație; dreptul la viața intimă, familială și privată; inviolabilitatea domiciliului; dreptul la învățătură; libertatea întrunirilor; dreptul de proprietate privată; dreptul la grevă; libertatea economică.

Drept pentru care, acest decret prevede două anexe. Măsurile din Anexa nr. 1 se vor aplica în mod direct și imediat, iar cele din Anexa nr. 2 se vor aplica în mod gradual, în funcție de evoluția/involuția stării privind pandemia cu Coronavirus.

Aceste din urmă măsuri vor fi dispuse de către Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență sau înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului și în funcție de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații de urgență. Măsurile propriu-zise, stabilite prin ordonanțe militare, pot consta în:

• Izolarea și carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum și a celor care iau contact cu acestea;
• Măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localități sau zone geografice;
• Închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat;
• Limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore, precum și ieșirea din zonele respective;
• Interzicerea graduală a circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute și a metroului;
• Închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
• Asigurarea pazei și protecției instituționale a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național;
• Identificarea și rechiziționarea de stocuri, capacități de producție și distribuție, de echipamente de protecție, dezinfectanți și medicamente utilizate/utilizabile în tratarea COVID-19;
• Limitarea activității spitalelor publice la internarea și rezolvarea cazurilor urgente
• urgențe de ordin I – pacienți internați prin Unități de primiri urgențe/Compartimente de primiri urgențe care își pot pierde viața în 24 de ore;
• urgențe de ordin II – pacienți care trebuie tratați în cadrul aceleiași internări (odată diagnosticați nu pot fi externați);
• pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2, respectiv diagnosticați cu COVID-19.

Ceea ce este important referitor la măsurile anterior expuse este că acestea nu au aplicare imediată, însă ele pot fi aplicate, gradual, în funcție de starea situației cu pandemia COVID-19, prin autoritățile autorizate prin acest decret. Aceste măsuri vor fi aplicate sau nu în urma unei analize efectuate de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență, după următoarele criterii:

• intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
• frecvența apariţiei unor focare într-o zonă geografică;
• numărul de pacienţi critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
• capacitatea şi continuitatea asigurării serviciilor sociale şi de utilităţi publice pentru populaţie;
• capacitatea autorităţilor publice de a menţine şi asigura măsuri de ordine şi siguranţă publică;
• măsurile instituite de alte state cu impact asupra populaţiei sau situaţiei economice a României;
• capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
• apariţia altor situaţii de urgenţă;