Asistarea martorilor la declarațiile date în fața organelor judiciare

Prin articolul de față ne propunem să analizăm problema asistării martorilor de către avocați aleși cu ocazia declarațiilor pe care aceștia le dau în fața organelor judiciare. Problema este de actualitate și cunoaște soluții diferite în practică, existând organe judiciare care nu permit ca martorii să fie asistați de apărător ales cu ocazia audierii acestuia, sau din contră, mai rar, organe judiciare care permit acest lucru.

În conformitate cu dispozițiile art. 31 Cod Pr. Pen.: „Avocatul asistă sau reprezintă părțile ori subiecții procesuali în condițiile legii.”
De asemenea art. 32 Cod Pr. Pen., prevede: „(1) Părțile sunt subiecții procesuali care exercită sau împotriva cărora se exercită o acțiune judiciară.
(2) Părțile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente.”
În fine, art. 33 alin. 1 Cod Pr. Pen., prevede: „Subiecții procesuali principali sunt suspectul și persoana vătămată.”
În afară de subiecții procesuali principali, care sunt doar suspectul și persoana vătămată, codul de procedură penală enumeră la art. 34 și alți subiecți procesuali, respectiv: „martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele de constatare, precum și orice alte persoane sau organe prevăzute de lege având anumite drepturi, obligații sau atribuții în procedurile judiciare.”
În continuare în conformitate cu dispozițiile art. 88 alin. 1 Cod Pr. Pen.: „Avocatul asistă sau reprezintă, în procesul penal, părțile ori subiecții procesuali principali, în condițiile legii.”
Art. 31 din Codul de Procedură Penală reglementează dispoziții generale, ce se găsesc în capitolul I din Titlul III, relative la Participanții în procesul penal.
Capitolul VII, al aceluiași Titlu, cuprinde norme speciale referitoare la participanții în procesul penal, respectiv la rolul avocatului și la asistența juridică și reprezentarea în cadrul procesului penal.
La maniera în care este redactat art. 88 alin. 1, s-ar putea trage concluzia că legiuitorul a dorit să limiteze participanții ce pot fi asistați sau reprezentați de un avocat, în cadrul procesului penal: părțile și subiecții procesuali principali.
Art. 31, norma generală în materie, prevede că avocatul asistă sau reprezintă părțile ori subiecții procesuali, însă art. 88 alin. 1, ce reprezintă norma specială în materie, prevede că avocatul asistă sau reprezintă părțile și doar subiecții procesuali principali. Ori conform art. 33 alin. 1, subiecții procesuali principali sunt doar suspectul și persoana vătămată. Conform aceluiași articol, într-o interpretare extrem de formalistă, am putea concluziona că martorul nu este un subiect procesual principal.
Pe cale de consecință, dând valoare principiului generalibus specialia derogant, pe de-o parte, precum și faptului că normele procesual penale sunt de strictă interpretare, am putea trage concluzia că apărătorul ales nu poate asista martorul în procesul penal, întrucât s-ar încălca dispozițiile art. 81 alin. 1 Cod Pr. Pen.
Probabil pe aceeași linie de gândire merg și organele de urmărire penală, în majoritatea situațiilor, când refuză prezenta apărătorului ales al martorului, la momentul audierii acestuia.
Cu toate acestea, art. 31 Cod Pr. Pen., precum și art. 81 alin. 1 Cod Pr. Pen., conțin sintagma în condițiile legii, ceea ce indică faptul că aceste două articole se completează și cu alte dispoziții legale, inclusiv cu dispozițiile cuprinse în Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Astfel, art. 2 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 reglementează dreptul avocatului de a asista și reprezenta persoanele fizice și juridice în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție, în această categorie a persoanelor fizice intrând și martorul, iar dreptul avocatului de a-l reprezenta implică și un drept corelativ al martorului de a beneficia de asistența juridică a acestuia, în cadrul procedurilor penale.

În concluzie, persoanele audiate în calitate de martor în cadrul procesului penal pot beneficia de asistența juridică a unui avocat, iar organele judiciare nu pot îngrădi acest drept martorilor.