Art. 23 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Principiul Tempus Regit Actum.

Potrivit jurisprudentei constante a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si a Curtii Constitutionale, dispozitiile art. 23 din Legea nr. 554/2004 se interpreteaza in sensul ca hotararea judecatorească irevocabila/definitiva prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte atat in privinta actelor administrative individuale viitoare cat si în privinta actelor administrative individuale emise deja în temeiul acestuia care, la data publicarii hotararii judecatoresti de anulare, sunt contestate în cauze aflate in curs de solutionare pe rolul instantelor judecătoresti.

Potrivit art. 23 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, „Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Acestea se publica obligatoriu dupa motivare, la solicitarea instantelor, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau, dupa caz, in monitoarele oficiale ale judetelor ori al municipiului Bucuresti, fiind scutite de plata taxelor de publicare.”
Textul de lege mai sus rubricat a generat o practica neunitara in randul instantelor de contencios administrativ, raportat la semnificatia sintagmei „au putere numai pentru viitor”.
Diferentele de opinie s-au datorat in principal diferitelor interpretari date principiului Tempus Regit Actum, potrivit caruia un act juridic se incheie in conformitate cu prevederile legale in vigoare la data intocmirii lui, si este supus acestora. Un exemplu de aplicabilitate este principiul neretroactivitatii legii penale.
Astfel, in privinta actelor administrative individuale emise in temeiul actului normativ ulterior anulat prin hotarare judecatoreasca, unele instante au apreciat ca in speta trebuie analizate conditiile de valabilitate si legalitate existente la data emiterii actului administrativ individual, ignorand pronuntarea unor hotarari judecatoresti ulterioare de anulare cu privire la actele normative.
In schimb, alte instante au apreciat ca textul de lege se interpreteaza in sensul ca in cauzele aflate in curs de solutionare, avand drept obiect anulare acte administrative, hotararea judecatoreasca ulterioara de anulare a unei dispozitii dintr-un act normativ isi gaseste aplicabilitatea dupa pronuntare, respectiv publicare in Monitorul Oficial al Romaniei.
Practica neunitara a generat formularea unei intrebari preliminare adresate Inaltei Curti de Casatie si Justitie in temeiul art. 519 Cod procedura civila, iar instanta suprema a decis prin Decizia nr. 10/2015, pronuntata in dosarul nr. 427/1/2015, ca „Dispoziţiile art.23 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se interpreteaza in sensul ca hotararea judecatoreasca irevocabila/definitiva prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte si in privinta actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicarii hotararii judecatoresti de anulare, sunt contestate in cauze aflate in curs de solutionare pe rolul instantelor judecatoresti.”
Cu alte cuvinte, hotararea judecatoreasca de anulare isi gaseste aplicabilitatea si in cauzele aflate in curs de solutionare la data publicarii acesteia.
Hotararea Inaltei Curti de Casatie si Justitie este, in temeiul art. 521 din Codul de procedura civila, obligatorie pentru instanta care a solicitat dezlegarea de la data pronuntarii deciziei, iar pentru celelalte instante, de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Solutia instantei supreme vine astfel sa confirme in domeniul contenciosului administrativ ceea ce deja a fost stabilit in domeniul contenciosului constitutional, unde Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 223 / 2012 a arata ca ” intrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, cele stabilite prin prezenta decizie urmeaza a se aplica de catre Casa Nationala de Pensii Publice, prin casele judetene de pensii si casele sectoriale de pensii, de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I; totodata, instantele judecatoresti vor aplica prezenta decizie numai in cauzele pendinte la momentul publicarii acesteia, cauze in care respectivele dispozitii sunt aplicabile, precum si in cauzele in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate pana la data sus-mentionata, in aceasta ultima ipoteza decizia pronuntata de Curtea Constitutionala constituind temei al revizuirii potrivit art. 322 pct. 10 din Codul de procedura civila.”
In concluzie, principiul latin Tempus Regit Actum prezinta o exceptie in domeniul contenciosului administrativ, unde in cauzele aflate in curs de judecata isi gaseste aplicabilitatea o hotarare judecatoreasca de anulare a unui act administrativ normativ pronuntata si publicata ulterior emiterii actului contestat.